Notiunea de imagine mintala nu se refera la iamginea perceptiva si nici la urma lasata in memoria senzoriala. Ea vizeaza doar acele productii imagistice cu care opereaza sistemul cognitiv in absenta actiunii stimulilor vizuali. In aceasta categorie intra: reveriile, imaginile onirice sau cele formate pornind de la mesaje verbale.
La baza lor se afla in primul analiza descendenta. Imaginile nu sunt entitati particulare autoname stocate in memoria de lunga durata, ci sunt produse in momentul in care o anumita sarcina solicita prezenta lor.
Imaginea mintala este o reprezentare cognitiva care contine informatii despre forma configuratia spatiala a unei multimi de obiecte in absenta actiunii stimulilor asupra receptorillor specifici.
Caracteristici:
1.Reprezentarea relatiilor topologice este principala caracteristica care vizeaza capacitatea imaginilor mintale de a reprezenta relatii topologice dintre elemente. Mai usor se reprezinta figurile care alcatuiesc aceeasi configuratie ca cea initiala si care au denumirea lingvistica. Daca imaginea mintala repreazinta relatiile topologice, timpul de reactie este mai scurt.
2.Absenta sintaxei - spre deosebirile de reprezentarile lingvistice care se pot combina numai pe baza unor reguli sintactice (gramatica limbii respective) sau unei consistente logice, imaginile mintale se pot combina oricum. Este evidenta in imaginile onirice, poate fi principalul motiv al utilizarii imagisticii in reveri, in visul nocturn, in situatiile de maxima creativitate. Productiile onirice sunt dominate de prezenta imaginilor.
Conform teoriei lui Freud inconstientul are preferinta de a se exprima intr-un cod nesupus constrangerilor rigide ale unei sintaxe riguroase, cum este cea care guverneaza limbajul natural sau inferenta logica. Daca inconstientul adesea cenzurat tinde sa se exprime printr-o reprezentare constienta, este de presupus ca aceasta reprezentare va una in care o suprecenzura indusa de o anumita sintaxa eludata, de aceea ne exprimam mai mult in imagini, decat in propozitii.
Ideile originale fiind rezultatul unui travaliu inconstient in multe cazuri se expriama prin imagistica si abia dupa aparitia ei mecanismele lgice intra in fuctiune, conform principiului consistentei logice si a confruntarii cu realitatea.
Paralelismul dintre discursivitatea reprezentarii logico-lingvistice si imagistica mintala nu este perfect, deoarece imaginile sunt convertite in expresii matematice, alteori in procese logice.
3.Neutralitatea fata de valuarea de adevar. Iamginile mintale nu au valuare de adevar. Acesta nu este un atribut specific judecatilor. O imagine nu afirma si nu neaga nimic, deci nu poate avea valuare de adevar. Daca insa procesam imaginea si obtinem judecati despre obiectele din imagini (forma, dimensiune, culoare) putem spune despre aceste judecati ca sunt false sau adevarate. Daca imaginile nu au valuare de adevar, atunci ele nu sunt cunostinte (declarative) si nu se pot constitui intr-un set de asertiuni de care se folosesc cunostintele pentru a avea valuarea de adevar. Simpla posesie a unei imagini mintale nu inseamna inca cunostinta. Aceasta fiind rezultatul analizei imaginilor mintale.
Memoria imagistica
In aflarea raspunsurilor la intrebarea daca informatia este stocata sau nu in memorie sub forma de imagini, psihologii cognitivisti s-au impartit in 2 tabere:
a.sustinatorii imagisticii,dupa care imaginea mintala nu este doar un produs prezent in introspectie, ci o modalitate de stocare a informatiei in memoria de lunga durata
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.