Didactica sau teoria învățămîntului

Sisteme didactice in lume.

Din punct de vedere istoric s-au dezvoltat sisteme didactice si apoi s-a format didactica ca

stiinta. Ce trebuie sa intelegem prin sistem? Ansamblu de elemente (principii, reguli, etc.)

dependente intre ele si formand un intreg organizat, care pune ordine intr-un domeniu. In

contextul dat sistemul didactic reprezinta o structura integra formata din scopuri comune,

principii de instruire, continut, forme si metode de instruire.

3

Analizand gandirea pedagogica din trecut am stabilit ca primul care a elaborat un sistem

didactic a fost Comenius. Prezentam sistemul lui Comenius analizand lucrarile: "Marea

didactica", "Scoala materna", "Pampedia".

Comenius scrie despre urmatoarele Componente:

- Obiectul educatiei - copilul;

- Scopul educatiei - formarea copilului ca personalitate armonios dezvoltata;

- Principiile didactice: caracterul constient si activ; caracterul intuitiv; caracterul accesibil;

- Continutul invatamintului. Comenius elaboreaza etapele de varsta. Propune pentru fiecare

varsta un anumit tip de scoala si pentru fiecare scoala continutul invatamintului (0-6 ani -

scoala materna - cunostinte din toate domeniile realitatii; 6-12 ani - scoala limbii

materne - stiinta de carte, calcul; 12-18 ani - scoala limbii latine - sapte arte liberale; 18-

24 ani - Universitate);

- Sistemul de clasa si lectii ca forma de organizare a instruirii;

- Metode intuitive in invatamint.

Un alt sistem didactic este cel al pedagogului german I.Herbart. Herbart a analizat critic

sistemul lui Comenius si a creat un sistem bazat pe etica si psihologie. Herbart propune:

- Scopul suprem al educatiei - formarea unei personalitati morale;

- Principiile, care stau la baza: caracterul perfectiunii; caracterul bunavointei; dreptul;

obiectivitatea;

Trasaturile sistemului Herbart sunt: scopul scolii - grija pentru dezvoltarea intelectuala a

elevilor; instruirea si disciplina elevilor; crearea conditiilor de lucru pentru copii, ca ei sa fie tot

timpul ocupati; organizarea instruirii copiilor; formarea deprinderii de disciplina la copii;

elaborarea etapelor instruirii: claritatea - asocierea - sistema - metoda. Procesul instruirii se

desfasoara de la reprezentari la notiuni si de la notiuni spre priceperi teoretice.

Sistemul lui Herbart a fost foarte raspandit in secolul 19, dar cu timpul a devenit nefavorabil

pentru dezvoltarea scolii. Propaga ideea de-a propune copiilor cunostinte de-a gata. Elevii nu

depuneau efort invatand.

La inceputul secolului 20 a fost dezvoltat sistemul didactic al lui Iohn Dewey. Sistemul dat

era opus pedagogiei autoritare si critica sistemul lui Herbart mentionand ca el:

- propaga educatia supunerii;

- nu realizeaza legatura instruirii cu viata;

- transmite elevilor cunostinte "de-a gata";

- nu sunt luate in vedere interesele si trebuintele elevilor;

- nu sunt dezvoltate capacitatile copiilor.

4

Iohn Dewey a realizat lucrul experimental intr-o scoala din Cicago in 1895, elaborand un

sistem care:

- punea acceptul pe activismul elevilor;

- lua in vederea interesele si trebuintele copiilor;

- dezvolta activitatea gandirii elevului;

- crea pentru gandire anumite bariere, pe care copiii aveau posibilitate sa le infrunte si sa se

dezvolte.

Mai tarziu barierile sau dificultatile au fost numite probleme si astfel s-a dezvoltat instruirea

problematizata. Invatatorul urmarea dezvoltarea intereselor copiilor si avea grija sa le prezinte

noi si noi probleme.

Dewey propunea multe elemente originale: in locul invatarii din carte el propunea copiilor

lucrul independent. Invatatorul avea in clasa sa un asistent, care ajuta copiii sa solutioneze

problema.

Sistemul lui Dewey avea si el unele neajunsuri: elevii nu participau in procesul consolidarii

cunostintelor, formarii priceperilor.

In secolul 20 s-a evidentiat sistemul didactic experimental al lui Zankov L.V. Acest sistem

era constituit din cateva componente:

- ideea diriguitoare - scopul educatiei: dezvoltarea multidimensionala, generala a fiecarui

copil in procesul de invatamint;

- principiile didactice: rolul diriguitor al cunostintelor teoretice (copilul va insusi teoria

problemei la momentul oportun); instruire in tempou rapid (fiecare elev in procesul de

invatamant va avansa si nu va "bate pasul pe loc"); instruire la nivel inalt de greutate (in

procesul de invatamant copilul depune efort fizic, emotiv, volitiv ); studierea

permanenta a nivelului dezvoltarii generale a fiecarui copil (se studiaza nivelul

dezvoltarii activitatii gandirii, spiritul de observare; priceperile, desprinderile.

- continutul invatamantului. Sistemul propune din clasa I: matematica. limba materna,

geografia, arte plastice, educatia fizica, educatia tehnologica:

- forme si modalitati de lucru: individual, in grup, frontal.

Sistemul didactic Zankov a demonstrat incepand ca anii 60 (sec. XX) cum poate fi realizat cu

succes invatamantul formativ.

Didactica contemporana se caracterizeaza prin:

- Legitati obiective. Datorita lor didactica abordeaza astazi procesul de invatamant de pe

pozitie sistematica, datorita carei perceperea, intelegerea si insusirea cunostintelor sun

organic legate in activitatea de invatare.