Aspecte structural funcționale ale managementului clasei de elevi

1.Aspectul ergonomic

Din punct de vedere ergonomic, mobilierul scolar trebuie sa corespunda caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor si sa fie adecvat spatiului din clasa, in timp ce din perspectiva didactica, acesta trebuie instalat si reglat dupa obiectivele instructiv- educative ale activitatii.

Banca a fost introdusa in sistemul de invatamant romanesc in jurul anului 1830, iar preocuparile fata de problematica ergonomiei scolare au fost constante.

Dupa D Ullich (1995) mobilierul salii de clasa trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente: simplitate, functionalitate, durabilitate, instructionalitate, modularitate. Din acest ultim punct de vedere, specialistii in ergonomie scolara manifesta o deosebita preocupare pentru realizarea unui mobilier care sa ofere autonomie functionala elevului, dar care sa faciliteze profesorului organizarea de activitati educationale pe grupuri de elevi. Aceasta preocupare este justificata de cercetarile care au condus la constatarea ca asezarea in maniera clasica, traditionala favorizeaza activitatile de tip predare si atitudinea pasiva a elevului, in timp ce dispunerea in semicerc sau in forma ovala a mobilierului incurajeaza interactiunile permanate profesor- elev si activismul elevilor la ore.

O alta dimensiune a aspectului ergonomic o reprezinta vizibilitatea care presupune adaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv a mobilierului, la necesitatile somato-fiziologice si de sanatate ale elevilor. La acest nivel se are in vedere respectarea particularitatilor somato-fiziologice ale copiilor (deficiente de un anumit tip, diferente de inaltime) in stransa dependenta si cu parametrii de tip social si instructional astfel incat sa fie atinse cu toti copii obiectivele propuse.

Variabila cultural estetica a clasei de elevi este o coordonata importanta a managementului clasei. Cadrul didactic trebuie sa constientizeze faptul ca o clasa de elevi, ca si grup organizat are nevoie de elemente de individualizare (o mascota. o insigna) pentru formarea si dezvoltarea sentimentului de apartenenta la acelasi grup, dar sa si eficientizeze structura grupala interioara prin intermediul unui spatiu (peretii clasei, alte piese de mobilier decat cele strict scolare) amenajat dupa legile instructiv- educative, estetice, dar nu in ultimul rand, si dupa cele manageriale. Un simbol al clasei, o melodie preferata, un joc preferat, cateva seturi de fotografii cu membrii clasei vor constitui mijloace de configurare a unei culturi grupale a clasei.

Boboc, Ion, 2002, Psihosociologia organizatiilor scolare si managementul educational, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Iucu, Romita, 2006, Managementul clasei de elevi. Aplicatii pentru gestionarea situatiilor de criza educationala, Editura Polirom;

Froyen, L. A., & Iverson, A. M. (1999). Schoolwide and classroom management: The reflective educator-leader (3rd ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice-Hall, apud R Iucu Managementul clasei de elevi . Forma de invatamant ID,2005