Masini unelte

Previzualizare curs:

Extras din curs:

1. 1. Generalitati

Toate masinile, utilajele, aparatele si instrumentele nascocite de mintea

omului si create de acesta sunt compuse din organe de masini denumite piese,

care difera dupa destinatie prin forme, dimensiuni, materiale si calitate a

suprafetei. Piesele, spre deosebire de obiecte naturale, se caracterizeaza prin

aceea ca ele sunt rezultatul muncii omului si pot fi obtinute prin diferite

procedee ca: turnare, deformare plastica la cald sau rece, sudare,

electroeroziune, electrochimie, extrudare, prelucrare cu laser, etc. cu ajutorul

unor utilaje diverse denumite, in general, masini de lucru.

Din multitudinea acestor procedee se va retine aschierea iar obiectivul

principal al lucrarii de fata il constituie studiul masinilor ce asigura realizarea

pieselor prin procedeul de aschiere denumite pe scurt masini - unelte.

O definitie mai completa si mai riguroasa a masinilor - unelte a fost data

de prof. dr. ing.doc. Emil Botez, o reproducem: "Prin masina unealta se intelege

acea masina de lucru care asigura generarea suprafetelor pieselor prin

procedeul de prelucrare prin aschiere in anumite conditii de productivitate, de

calitate si precizie dimensionala si de forma".

In general unei masini - unelte i se cere sa asigure:

- o inalta productivitate a muncii (criteriul economic);

- o inalta precizie de prelucrare (criteriul functional);

- o deservire si o intretinere usoara (criteriul social);

- o fiabilitate cat mai ridicata.

C A P I T O L U L I

Procedeul de aschiere consta in indepartarea surplusului de material de pe

semifabricat, sub forma de aschii, cu ajutorul unor scule de diferite forme.

Aceasta presupune existenta unei miscari relative intre scula si semifabricat,

dupa traiectorii bine definite, care asigura atat generarea suprafetei dorite cat si

indepartarea aschiei, cu respectarea conditiilor tehnologice dorite. Realizarea

acestei miscari relative presupune dotarea masini - unelte, mai precis a

sistemului tehnologic: masina - unealta, dispozitive de prindere a

semifabricatelor, dispozitive de prindere a sculelor, scule (MU - DPSf - DPSc, -

Sc ) cu o cinematica adecvata, constand din existenta unor miscari de generare a

suprafetelor, care implica contactul nemijlocit al sculei cu piesa in timpul

desfasurari lor, spre deosebire de miscarile auxiliare, care nu satisfac aceasta

conditie, dar a caror prezenta este necesara la masina - unealta, din alte motive.

1.2. Procedee de aschiere si miscari aferente

Pornind de la considerentul cantitatii de energie absorbita din sistem,

miscarile de generare pot fi impartite in doua grupe: principale si secundare. In

tabelul 1.1. se face o trecere in revista a celor mai raspandite procedee de

aschiere cu schita prelucrarii si precizarea apartenentei miscarilor principala si

secundara (de avans) a piesei sau sculei.

Prin conventie se considera miscarea principala cea care absoarbe cea mai

multa energie din sistem, rezultand in consecinta miscarile secundare.

Se poate remarca, ca in majoritatea procedeelor de aschiere pe masini -

unelte, miscarea principala revine sculei, exceptie fac strunjirea si rabotarea.

O comparatie intre strunjire (poz. l) si alezare cu cutitul (poz. 3) ne

permite sa precizam diferenta intre aceste doua procedee spre a evita confuziile

frecvente.

Desi pe strung se pot prelucra alezaje cu ajutorul unor bare portcutit

montate in pinola papusii mobile sau in suportul portcutit, avem de-a face aici cu

Bibliografie:

1. Abrudan,I., - Cercetari si contributii privind optimizarea tehnologica a

sistemelor flexibile de fabricatie. Teza de doctorat, I.P.Cluj-Napoca,1991.

2. Aelenei, M., Gheghea, I., Probleme de masini-unelte si aschiere, Editura

Tehnica, Bucuresti,1984

3. Ahmad,M.M., s.a., - Selection, Implementation and Management of a

CAD/CAM System. In: Congreso sobre tecnologias avanzadas de diseno y

fabricacion, vol. 1, Victoria-Gasteiz,Servicio central de publicaciones del

gobierno Vasco, Spania, 1988.

4. Albu,A.s.a., - Programarea asistata de calculator a masinilor-unelte,

Bucuresti, Editura Tehnica,1980.

5. Albu, A., s.a., Proiectarea masinilor-unelte-Indrumator, Litografia IPCN,

Cluj-Napoca, 1986

6. Balaure, E., Sisteme si echipamente de comanda numerica, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1987

7. Bastiurea, Gh., s.a., Comanda numerica a masinilor-unelte, Editura tehnica,

Bucuresti, 1976

8. Barsan,I. - Cercetari privind utilizarea servosistemelor electro-hidraulice de

reglare automata la masini-unelte si roboti industriali. Teza de doctorat,

Bucuresti, 1993.

9. Barsan,I., Masalar,L. ,Fetche,V. - Utilizarea servosistemelor electrohidraulice

in constructia robotilor industriali de conceptie modulara. A V-a

Sesiune de comunicari tehnico-stiintifice, Cugir 12-13 iulie 1984.

10. Barsan,I., Masalar,L., Fetche,V. - Module de translatie cu pozitionare

discreta pentru roboti industriali si manipulatoare. Sesiunea de comunicari

tehnico-stiintifice, Sibiu, 24-26 octombrie,1986.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
18 fisiere
Pagini (total):
333 pagini
Imagini extrase:
332 imagini
Nr cuvinte:
60 826 cuvinte
Nr caractere:
332 974 caractere
Marime:
10.85 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Organe de masini
Tag-uri:
mecanica, masini, utilaje, scule
Data publicare:
19.10.2016
Structură de fișiere:
  • Masini unelte
    • anexe.pdf
    • biblio.pdf
    • cap1.pdf
    • cap2.pdf
    • cap3.pdf
    • cap4.pdf
    • cap5.pdf
    • cap6.pdf
    • cap7.pdf
    • cap8.pdf
    • cap9.pdf
    • lab1.pdf
    • lab2.pdf
    • lab3.pdf
    • lab4.pdf
    • lab5.pdf
    • lab6.pdf
    • lab7.pdf
Predat:
la facultate

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Proiectarea cutiei cinematice Cutiile de viteze constituie mecanismele de reglare ale lanturilor...
Tema proiectului: Sa se proiecteze cutia de viteze a unui strung normal avand urmatoarele...
1.1 Maaina unealta. Definitii Maains: Sistem tehnic alcatuit din corpuri solide, cu miscari...
I.1. Necesitatea introducerii comenzilor numerice Cresterea cerintelor de precizie a prelucrarii...
Method for the Optimization of Kinematic and Dynamic Properties of Parallel Kinematic Machines...
Sus!