1. 1. Generalitati
Toate masinile, utilajele, aparatele si instrumentele nascocite de mintea
omului si create de acesta sunt compuse din organe de masini denumite piese,
care difera dupa destinatie prin forme, dimensiuni, materiale si calitate a
suprafetei. Piesele, spre deosebire de obiecte naturale, se caracterizeaza prin
aceea ca ele sunt rezultatul muncii omului si pot fi obtinute prin diferite
procedee ca: turnare, deformare plastica la cald sau rece, sudare,
electroeroziune, electrochimie, extrudare, prelucrare cu laser, etc. cu ajutorul
unor utilaje diverse denumite, in general, masini de lucru.
Din multitudinea acestor procedee se va retine aschierea iar obiectivul
principal al lucrarii de fata il constituie studiul masinilor ce asigura realizarea
pieselor prin procedeul de aschiere denumite pe scurt masini - unelte.
O definitie mai completa si mai riguroasa a masinilor - unelte a fost data
de prof. dr. ing.doc. Emil Botez, o reproducem: "Prin masina unealta se intelege
acea masina de lucru care asigura generarea suprafetelor pieselor prin
procedeul de prelucrare prin aschiere in anumite conditii de productivitate, de
calitate si precizie dimensionala si de forma".
In general unei masini - unelte i se cere sa asigure:
- o inalta productivitate a muncii (criteriul economic);
- o inalta precizie de prelucrare (criteriul functional);
- o deservire si o intretinere usoara (criteriul social);
- o fiabilitate cat mai ridicata.
C A P I T O L U L I
Procedeul de aschiere consta in indepartarea surplusului de material de pe
semifabricat, sub forma de aschii, cu ajutorul unor scule de diferite forme.
Aceasta presupune existenta unei miscari relative intre scula si semifabricat,
dupa traiectorii bine definite, care asigura atat generarea suprafetei dorite cat si
indepartarea aschiei, cu respectarea conditiilor tehnologice dorite. Realizarea
acestei miscari relative presupune dotarea masini - unelte, mai precis a
sistemului tehnologic: masina - unealta, dispozitive de prindere a
semifabricatelor, dispozitive de prindere a sculelor, scule (MU - DPSf - DPSc, -
Sc ) cu o cinematica adecvata, constand din existenta unor miscari de generare a
suprafetelor, care implica contactul nemijlocit al sculei cu piesa in timpul
desfasurari lor, spre deosebire de miscarile auxiliare, care nu satisfac aceasta
conditie, dar a caror prezenta este necesara la masina - unealta, din alte motive.
1.2. Procedee de aschiere si miscari aferente
Pornind de la considerentul cantitatii de energie absorbita din sistem,
miscarile de generare pot fi impartite in doua grupe: principale si secundare. In
tabelul 1.1. se face o trecere in revista a celor mai raspandite procedee de
aschiere cu schita prelucrarii si precizarea apartenentei miscarilor principala si
secundara (de avans) a piesei sau sculei.
Prin conventie se considera miscarea principala cea care absoarbe cea mai
multa energie din sistem, rezultand in consecinta miscarile secundare.
Se poate remarca, ca in majoritatea procedeelor de aschiere pe masini -
unelte, miscarea principala revine sculei, exceptie fac strunjirea si rabotarea.
O comparatie intre strunjire (poz. l) si alezare cu cutitul (poz. 3) ne
permite sa precizam diferenta intre aceste doua procedee spre a evita confuziile
frecvente.
Desi pe strung se pot prelucra alezaje cu ajutorul unor bare portcutit
montate in pinola papusii mobile sau in suportul portcutit, avem de-a face aici cu
1. Abrudan,I., - Cercetari si contributii privind optimizarea tehnologica a
sistemelor flexibile de fabricatie. Teza de doctorat, I.P.Cluj-Napoca,1991.
2. Aelenei, M., Gheghea, I., Probleme de masini-unelte si aschiere, Editura
Tehnica, Bucuresti,1984
3. Ahmad,M.M., s.a., - Selection, Implementation and Management of a
CAD/CAM System. In: Congreso sobre tecnologias avanzadas de diseno y
fabricacion, vol. 1, Victoria-Gasteiz,Servicio central de publicaciones del
gobierno Vasco, Spania, 1988.
4. Albu,A.s.a., - Programarea asistata de calculator a masinilor-unelte,
Bucuresti, Editura Tehnica,1980.
5. Albu, A., s.a., Proiectarea masinilor-unelte-Indrumator, Litografia IPCN,
Cluj-Napoca, 1986
6. Balaure, E., Sisteme si echipamente de comanda numerica, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1987
7. Bastiurea, Gh., s.a., Comanda numerica a masinilor-unelte, Editura tehnica,
Bucuresti, 1976
8. Barsan,I. - Cercetari privind utilizarea servosistemelor electro-hidraulice de
reglare automata la masini-unelte si roboti industriali. Teza de doctorat,
Bucuresti, 1993.
9. Barsan,I., Masalar,L. ,Fetche,V. - Utilizarea servosistemelor electrohidraulice
in constructia robotilor industriali de conceptie modulara. A V-a
Sesiune de comunicari tehnico-stiintifice, Cugir 12-13 iulie 1984.
10. Barsan,I., Masalar,L., Fetche,V. - Module de translatie cu pozitionare
discreta pentru roboti industriali si manipulatoare. Sesiunea de comunicari
tehnico-stiintifice, Sibiu, 24-26 octombrie,1986.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
