Îti amintesti cumva o prozs cu nume frumos si trist a lui
William Saroyan, Pribeag, ssrman si ars de dor? Ea reînvie o
scens din copilsria de emigrant a scriitorului american cu sânge
armenesc. Un unchi al ssu venea în cass cu un arab, la cafea si
tutun”. Rsmâneau amândoi ceasuri în sir într-o incredibils tscere,
cu un sens doar de ei stiut. Nedumerit, într-o buns zi, copilul o
întreabs pe maics-sa:
Ei, ce-au fscut?
Psi, au vorbit.
Ba n-au vorbit nimica. Cum poti vorbi, dacs nu spui cuvinte!?
Ei, uite asa, vorbesti fsrs cuvinte. Cs doar cu totii ne vorbim
mereu fsrs cuvinte.
Atunci la ce mai sunt bune cuvintele?
Prea bune nu sunt ele niciodats. Adesea, ascund ce-ar fi de spus
cu adevsrat si n-ai vrea ss afle altii.
ªi ei vorbesc? întreabs iarssi copilul.
Asa cred, spune mama. Nu deschid gura, dar vorbesc tot
timpul si n-au nevoie de cuvinte.
ªi crezi cs stiu despre ce vorbesc?
Desigur, zice mama”.
8 ANTRENAMENTUL ABILIT|}ILOR DE COMUNICARE
Ura! Acest fragment de prozs încununats cu Premiul Nobel
ms scuteste de o lungs si savants teorie introductivs asupra
comunicsrii interumane fsrs de cuvinte.
e Vocea
Aminteste-ti acum o conversatie telefonics sau purtats pe
întuneric cu o persoans necunoscuts, csreia nu-i vedeai chipul.
Constientizezi uriasa cantitate de informatii pe care acea persoans
le dezvsluie brusc despre sine, în clipa c^nd deschide gura si
rosteste primele câteva cuvinte?
Afli, parcs instantaneu, dacs persoana este bsrbat sau femeie,
tânsrs sau în vârsts, calms sau nervoass, linistits sau speriats,
odihnits sau obosits, energics sau moale, hotsrâts sau sovsielnic
s, grsbits sau rsbdstoare, sincers sau prefscuts, dominatoare
sau supuss, cooperants sau competitivs, prietenoass sau amenin-
tstoare si încs o sumedenie de alte date primare” despre ea.
Surprinsi sau nu, vom accepta fsrs rezerve faptul cs toate
aceste informatii despre respectiva persoans ti-au fost transmise
nu atât prin întelesul cuvintelor rostite de ea, cât prin tonul si
modulatia vocii sale. Iats o prims lectie banals, dar plins de tâlc,
buns pentru a netezi drumul cstre ceea ce numim limbajul vocii
sau paraverbalul.
Din pscate, vorbitori si ascultstori deopotrivs, ne-am obisnuit
ss fim atenti mai curând la ceea ce spun cuvintele (limbajul
verbal) decât la ceea ce spune vocea care le rosteste (limbajul
paraverbal). La nivel constient, deja acordsm cuvintelor o importan
ts exagerats, enorms, nemeritat si, mare greseals, ne antren
sm zilnic în marginalizarea mesajului vocii care le rosteste.
Initiatic si demonstrativ pentru exercitiul limbajului paraverbal,
înaintea unei abordsri sistematice, vom face un popas
instructiv asupra câtorva manifestsri vocale lipsite de continut
verbal, cum ar fi râsul, geamstul, oftatul, tusea seacs si dresul
vocii.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
