Merceologie alimentară

Merceologia, ca stiinta a marfurilor studiaza aspectele economice, tehnice, sociale si ecologice pe care le implica producerea, comercializarea si utilizarea marfurilor. Cercetarea produselor este sistemica adica permite cunoasterea tuturor conditiilor si a factorilor ce tin de conceptia, realizarea, comercializarea si utilizarea marfurilor in acord cu interesele consumatorilor si cele ale mediului ambiant.

Merceologia este un domeniu de cercetare distinct, bine individualizat, avand propriile sale notiuni, principii, tehnici, metode si mijloace orientate in mod unitar spre cercetarea complexa a marfurilor.

Merceologia este preocupata de calitate ca element esential al progresului economico-social marfurilor, in stransa legatura cu nevoile oamenilor si in toata complexitatea sa de la concept pana la concretizare practica.

Merceologia produselor alimentare intregeste grupul disciplinelor merceologice propriu-zise cat si a celor conexe contribuind la studiul complex si complet al tuturor tipurilor de marfuri existente pe piata - Bazele merceologiei, Expertiza merceologica, Informatica merceologica, Standardizare, Estetica marfurilor, Managementul calitatii.

Merceologia produselor alimentare este o disciplina tehnico-economica aflata in conexiune cu numeroase alte domenii de cercetare: tehnologia, biologia, chimia, biochimia, medicina (morfologie, fiziologie, microbiologie, parazitologie, igiena alimentara), economie, drept. La randul sau Merceologia produselor alimentare este o sursa de preluare a unor elemente de catre alte stiinte ceeace ii confera un caracter multi si interdisciplinar.

Structura macro si microeconomica a sortimentului de marfuri alimentare presupune utilizarea metodologiilor si instrumentelor specifice managementului si marketingului. Structurarea macroeconomica pe grupe si subgrupe de marfuri alimentare, determinarea volumului si raportului dintre acestea constituie o problema manageriala, iar volumul si structura sorto-tipo-dimensionala a sortimentului de marfuri alimentare constituie o problema de marketing. De altfel, marketingul, managementul si merceologia sunt organic legate de aparitia, circulatia si realizarea marfii pe piata, indiferent daca aceasta este un produs-entitate sau o multime omogena de produse - lot de marfa

Merceologia produselor alimentare studiaza proprietatile organoleptice, fizice, chimice si biologice a produselor alimentare prin intermediul carora aceste tipuri de produse au valoare de intrebuintare si indeplinesc functii specifice, bine determinate. In fata stiintei merceologice se pune problema studierii si decelarii unor legitati, interdependente si conexiuni intre diferite grupe si subgrupe de marfuri, ordonarea si pozitionarea diferitelor grupe de marfuri mai vechi si mai noi, diferite ansambluri sortimentale determinand conturarea unui nou domeniu de cercetare a marfurilor - sortimentologia.

Produsele sunt toate acele bunuri materiale rezultate in urma unui proces de productie. Un produs este considerat alimentar daca indeplineste 3 conditii:

- contine substante nutritive (trofine);

- satisface functia fiziologica a alimentatiei (inclusive apetitul);

- este acceptat ca aliment intr-o comunitate umana.

Sub denumirea de " produs alimentar" sunt incluse si bauturile, inclusiv apa, introduse intentionat in produsele alimentare in cursul prepararii, fabricarii sau altor tratamente. Termenul nu cuprinde hrana pentru animale, animalele vii (cu exceptia celor care sunt preparate in vederea consumului uman, plantele inainte de recoltare, tutunul si produsele din tutun, reziduuri si contaminanti).

Produsul alimentar devine marfa alimentara in momentul intrarii in circuitul comercial prin intermediul caruia este procurat de catre consumatori.

Produsele alimentare prezinta o importanta vitala deoarece constituie hrana zilnica a oamenilor furnizand necesarul de energie si substante nutritive. Produsele alimentare prin insusirile pe care le au pot mentine, imbunatati sau afecta starea de sanatate a oamenilor.

Merceologia produselor alimentare studiaza factorii care influenteaza calitatea produselor alimentare pe intreg circuitul logistic pe parcursul caruia marfurile alimentare isi pot modifica insusirile calitative.

Circuitul logistic al marfurilor alimentare este format din urmatoarele etape:

- etapa conceptiei (generarea ideilor de produse noi, retete de fabricatie, etc);

- etapa fabricatiei (materii prime, procese tehnologice, utilaje, personal direct productiv);

- etapa transportului (tipuri de transport, metode si materiale de ambalare, mijloace de transport, conditiile de mediu pe durata transportului);

- etapa depozitarii (incinte de depozitare, metode de depozitare, conditionarea produselor alimentare, manipularea loturilor de marfuri, parametrii de microclimat in decursul depozitarii);

- etapa comercializarii (spatii de comercializare, conditii de prezentare - desfacere);

- etapa consumului (stabilirea gradului in care produsele alimentare corespund cerintelor consumatorilor, moduri de preparare culinara, interferente in consum cu alte tipuri de produse alimentare);

- etapa post consum (efecte post consum - satisfactie, efecte asupra sanatatii).

Studiul acestei discipline are rolul de a conferi specialistilor din comert cunostiintele si abilitatile necesare aprecierii calitatii marfurilor alimentare si implicit a raportului calitate - pret.

Alte avantaje sunt reprezentate de capabilitatea de a intocmi standarde pentru industria alimentara, de a stipula corect cerinte de calitate in procesul de tranzactionare a loturilor de marfuri sau de a realiza un sistem de management si marketing eficient in acest domeniu.

Privita din alt punct de vedere importanta disciplinei consta in contributia la cresterea competentei individuale a fiecarei persoane in luarea deciziei de cumparare care sa corespunda cel mai bine intereselor curente si de perspectiva, in determinarea corecta a calitatii produselor alimentare pe care le consuma precum si a influentei acestora asupra starii personale de sanatate.

Clasificarea marfurilor alimentare

Clasificarea marfurilor alimentare este in mod obiectiv necesara datorita diversificarii, cresterii complexitatii si introducerii reglementarilor nationale si internationale in domeniul alimentatiei.

Clasificarea marfurilor alimentare are drept scop sistematizarea (gruparea, ordonarea) marfurilor alimentare intr-un mod unitar, logic, sinoptic (atotcuprinzator) si in acelasi timp flexibil.

Clasificarea merceologica clasica a marfurilor alimentare se realizeaza in functie de mai multe criterii:

1- in functie de originea produselor:

- produse vegetale

- produse animale

- produse minerale

- produse de sinteza (chimica, biotehnologica).

2 - in functie de gradul de prelucrare tehnologica:

- materii prime

- semipreparate

- produse finite

3 - in functie de modul de ambalare:

- produse prezentate vrac

- produse prezentate semivrac

- produse preambalate

- produse ambalate

4 - dupa functia nutritionala de baza

- produse preponderent proteice

- produse preponderent energetice (glucidice si lipidice)

- produse echilibrate energo - proteic

- produse dietetice

- produse (alimente, suplimente) nutritionale.

Clasificarea merceologica stiintifica grupeaza produsele alimentare in 10 categorii:

1. Cereale, leguminoase si produse rezultate din prelucrarea lor

2. Legume, fructe si produse prelucrate

3. Carne si preparate din carne

4. Lapte si produse din lapte

5. Oua si produse din oua

6. Peste, produse acvatice si pproduse derivate

7. Produse zaharoase

8. Grasimi alimentare

9. Bauturi alcoolice si nealcoolice

10. Stimulente alimentare, condimente si concentrate alimentare.