Bazele Merceologiei

1. BAZELE MERCEOLOGIEI

1.1.OBIECTUL, CONŢINUTUL ŞI SARCINILE MERCEOLOGIEI, CLASIFICAREA, COMPONENŢA ŞI STRUCTURA

MĂRFURILOR

1. Prezentaţi sortimentul mărfurilor (gama sortimentală): noţiune, semnificaţia şi rolul social-economic, tipurile şi definiţia lor, laturile şi principiile formării, caracteristicile calitative, indicii cantitativi şi metodele determinării.

2.

14 Optimizarea calitatii noilor produse si a gamei sortimetale

Innoirea permanenta a produselor presupune parcurgerea mai multoe etape:

-analiza produselor din fabricatie curenta

-alegerea variantelor optime de produs, di (.) de vedere calitativ si efficient.

Pntru stabilirea une concordante intre nevoi, structura sortimetala si calitate se face diagnosticarea calitatii produselor ( analiza comparative a indicilor principalilor caracteristici a produselr din fabricatie curenta cu cea dain strainatate);

-analiza rentabilitatii (analiza economica a fiecarui produs, care sa scoata la iveala efectul noncalitatii la un moment dat, effect care duce la scaderea vinzarilor si la declinul produsului pe curba lui de viata

-stabilirea locului produsului in ciclul sau de viata

3. Prezentaţi conceptul, esenţa, definiţia, termenii, scopul şi obiectivele, metodele, sistemele şi caracteristica principalelor sisteme de codificare a mărfurilor, structura codului. Articularea mărfurilor: semnificaţia, sistemele, semne, procedee.

4. http://www.scribd.com/doc/22244654/Merceologie-Generala

2. MERCEOLOGIA MĂRFURILOR ALIMENTARE

2.1. MĂRFURILE ALIMENTARE VEGETALE

Nasuletcaia Victoria

• Descrieţi caracteristica comercială a cerealelor alimentare. Clasificaţi, prezentaţi caracteristica merceologică a cerealelor

Clasificarea cerealelor:

1.În dependență de familia botanică cerealele se împart:

• Graminee: acestea se divizează în cereale adevărate (grâu, secară, orz,ovăz) și cereale false (mei, porumb, orez).

• Poligonale (poligonacee) : sunt prezentate de hriscă

• Păstăioase: sunt reprezentate de mazăre, fasole, linte, soie, bob ect.

2.În funcție de compozișia chimică, cerealele pot fi:

• Cu conșinut înalt de amidon: gramineele și poligonalele

• Cu conținut înalt de proteine: păstăioasele

3.În funcție de destinație, cerealele se folosesc:

• În industria alimentară, pentru obținerea făinii, crupelor.

• Pentru furaj, ca hrană pentru animale.

• În scopuri tehnice

4.În dependență de infloriscență, cerealele sunt de tip:

• Spic: secară, gău, orz.

• Panicul: mei, ovăz, orez/

• Știulețe: porumb

5.În dependență de aspectul bobului:

• Bob golaș: grâu, secară, porumb (după trierarea boabelor, membranele floralerămân pe spic sau pe știlețe, iar bobul este acoperit numai cu membranele fructului)/

• Bob acoperit (îmbrăcat) : mei, orez, avăz, orz, ( dupa treierarea boabelor, membranele florale rămin pe boabe deasupra membranelor fructului).

6.În dependență de perioada semăatului, boabele cerealiere se împart în:

• De primăvară (grâu, secară orz)

• De toamnă (grâu, secară orz)

Celelalte boabe sunt, de obicei, de primăvară

Cerealele alimentare au o mare importanță atît în alimentația oamului, cât și pentru economia noțională a țării. Valoarea lor de intrebuințare este determinată de proprietățile fizico-cimice, biologice, și de unii foctori economici. Produsele cerealiere se deosebesc printr-un conțimurt înalt de substanțe nutritive, printre care un loc aparte le revine , în primul rînd , proteinelor și glucidelor asimilabile. Raportul dintre substanțe proteice și aproteice este favorabil , deoarice proteinele constitue aproximativ 1/6 din toate substanțele nutritive conținute în aceste produse Produsele cerealiere reprezintă o sursă importantă de vitamine (P, Ca, Fe, Mg, Zn, Se). Produsele leguminoase se deosebesc printr-un conținut înalt de substanțe nutritive, printre care un loc aparte le revine, în primul rînd, proteinelor și glucidelor asimilabile. Proteina din boabele leguminoase are o digestibilitate ridicată (circa 90%) și nu formează acizi urici ( ca unele proteine animale) a căror acumulare în organism este dăunătoare. Conținutul proteic din boabele leguminoaselor depășește de 2 - 4 ori pe cel al cerealelor graminee.. Omul, pentru o alimentație rațională, are nevoie de toți cei 10 aminoacizi esențiali ( lizina, meteonina, treonina, histidina, valina, izoleucina, leucina, fenilalanina, triptofanul și arginina), aflați în proteina de origine animală, însa și în produsele vegetale ( în special leguminoasele pentru boabe) pot asigura o bună parte din acest necesar. Pe lîngă proteină, semințele leguminoase conțin hidrați de corbon, grăsimi , vitamine ( B1, B2, PP, E ș.a.) săruri minerale ( P, Ca, Fe, Mn, Zn, Se) ect., care le întregesc valoarea alimentară.

Din punct de vedere al compoziţiei, leguminoasele boabe se caracterizează printr-un conţinut mare de proteine (între 20-36% iar unele soiuri de soia au unconţinut mai mare), ridicat de substanţe neazotate, mai ales de amidon, redus degrăsimi cu valori apropiate de cel al cerealelor (2-6%), cu excepţia boabelor de soiacare au 16-20%.

Caracteristica merceologica a cerealelor:

Grâul are cea mai mare importanţă economică. Producţia mondială se ridicăla aproximativ 560 milioane tone. În ţara noastră, în anul 1998 s-a obţinut o producţie de circa 5 milioane tone. Se cultivă mai ales grâul comun de toamnăTriticum vulgare. Grâul este singura cereală panificabilă deoarece proteinele saleformează gluten prin îmbibare cu apă. Prin prelucrarea primară a grâului rezultăcrupe şi făină ce se utilizează în alimentaţie. În procesul de măcinare rezultă “tărâţe”,alcătuite în cea mai mare parte din învelişuri şi care sunt foarte valoroase pentrufurajarea animalelor. Grâul dur, Triticum durum se foloseşte pentru fabricarea făiniigrifice, cu granulozitatea mai mare, din care se obţin parte făinoase. În acelaşi scopse poate folosi şi grâul comun cu sticlozitate mare.Grâul încolţit, cel atacat de dăunători sau şiştăvit din cauza condiţiilor decultură improprii, este considerat furajer şi serveşte pentru hrana animalelor.

Secara din punct de vedere al compoziţiei chimice se aseamănă cu grâul.Diferă de grâu prin conţinutul său ridicat de zahăr, mai redus de proteine şi prinfaptul că nu formează gluten. Făina de secară se poate utiliza la fabricarea produselor de panificaţie în amestec cu făina de grâu. Secara are importanţă economică mairedusă pentru ţara noastră. Se cultivă pe suprafeţe mici, în zonele de şes unde păşunile sunt limitate şi se utilizează sub forma de masă verde pentru furajarea animalelor.