Teoria motricității în kinetoterapie

CARTILAJUL-o masa de fibre calogene orientate reticular

-aceasta retea se dezvolta intr-o solutie concentrate de proteoblicani si are elem.celulare care se numesc condrocite si sunt asezate pe 3 straturi

-structura cartilajului este perfect adaptata rolului de amortizor la presiune

-cartilajul este un material vasco-elastic,capabil sa asi modifice grosimea atunci cand este supus presiunii prin schimbari ale repartitiei apeicontinute

-cartilajul nu are circulatie si inervatie proprie-inseamna ca nu are capacitate de regenerare dar si ca lezarea sa nu este dureroasa- obisnuim sa spunem:cartilajul este aneural,alimfatic si avascular,fiind o structura braditrofa(mai scazut decat fiziologicul),dar care rezista la factori agresivi mai bine ca osul.

-cartilajul contine:60%--80% apa si are o mare cantitate fata de indibitia cu apa;acest mechanism de indibitie sta de fapt la baza hranirii sale.

-hranirea cartilajului se face din lichidul sinovial prin miscarea continua a acestuia data de presiunile si mobilizarea permanenta la care este supus;datorita acestui fapt s-a ajuns la enuntarea unei legi,conf.careia mobilizarea articulara este esentiala pt. viata cartilajului

-hranirea cartilajului se face si din zona osului subcondral(osul care este acoperit de cartilaj)

-cartilajul are o lubrifiere exceptionalacare face posibil ca,coeficientul de frecare sa fie extrem de mic:pentru comparative,frecarea pe o suprf.metalica data cu ulei are un coeficient de frecare de 0,0005pana la 0,0001

-aceasta lubrifiere se realiz.in 2 moduri

1.lubrificarea de suprafata-proces care devine pregnant mai ales atunci cand suprfetele articulare sunt in contact sustinut printr-o incarcare mare si pe un interval mai lung care realiz.un contact intre suprf.articulara

2.prin filmul fluid lubrifiant-secretat de condrocite si compus din acidul hialuonic al lichidului sinovial- acest mecanism actioneaza cand incarcarea este mica iar capetele articulare se misca repede

-compresibilitatea si elasticitatea cartilajului sunt cele 2 propr.care asig.rolul de amortizor pt.osul subdiacent

-o compresie prelungita adduce prejudicii mari hraniri cartilajului,slabind procesul degeneratist

-grosimea cartilajului variaza intre 1-7 mm.in functie dr gradul de congruenta a suprfetelor articulare;grosimea si rezistenta cartilajului depinde de gradul de incarcare- evident mai mare in zonele cu incarcare mai importanta;un rol imp. il joaca condrocitele care regleaza tensiunile in masa cartilaginoasa pe principiul unor pneuri celulare

-cartilajul dureaza tota viata,el nu regenereaza;lezarea lui este ireversibila- in urma lezarii aparand o cicatrice conjunctiva din tesut nediferentiat care chiar daca ia forma cartilajului nu are propr de amortizare si alunecare ca ale cartilajului;condrocitele distruse nu se mai refac niciodata

RAPORTUL DINTRE PATOLOGIA CARTILAJULUI SI K.

-acest raport prezinta 3 aspecte fundamentale

1.menajarea incarcarii articulare-cu referire directa la articulatiile portante(art.membrului inferior)- la acest nivel conflictul intre incarcare si rezistenta cartilajului este permanent si bilateral;uneori pentru rezolvarea acestui conflict se implica purtarea bastonului,scaderea in greutate,evitarea pozitiilor fixe prelungite,anainte si dupa interventiile corectoare.

2.profilaxia degradarii cartilajului prin mobilizari articulare si scaderea incarcarii

3.consolidarea stabilitatii- congruentei aticulatiei prin antrenarea stabilitatii musculare,pentru evitarea uzurii cartilajului la nivelul articulatiei instabile

ARTICULATIA-ansamblul elem.moi prin care se unesc 2 sau mai multe oase vecine;aceste elem.sunt:capsula,ligamentele,tendoanele,muschii conectati capetelor asoase

-anatomic-art.reprez.spatiul virtual dintre capetele osoase invelit de capsula si sinovie

-in corpul uman exista 209 oase si 200 art.

-art.indeplineste 2 functii:

1.permite miscarea scheletului,a unui segment fata de altul

2.transmite forta de la un segment la altul

-exista mai multe clasificari ale art.:clasific.dupa modalitatea de unire a capetelor asoase cu diferentiere ulterioara dupa forma capetelor osoase

-pe baza modului de unire exista 3 categ.de art.:

1.art.fibroase-sinartrozele-unirea art.fibroase-unirea capetelor articulare se face prin tesut conjuntiv fibros,strans,capetele osoase au o congruenta completa,ceea ce face sa dispara practice orice miscare:ex.art.cutei craniene care sunt suture

2.art.cartilaginoase-antiartrozele-unirea se face prin fibrocartilaj si permit o oarecare miscare;in aceasta categ.intra:simfizele,sincondrozele(art.unite prin cartilaj hialin,ex.art.ce compun coxalul)

3.art.sinoviale-diartrozele-art.cu cavitate articulara,sinovie si capsula,avand cartilaj articular si posibilitati ample de miscare in mai multe directii;aceasta a treia categ.intereseaza cel mai mult inK.,in aceasta categ.in functie de forma capetelor osoase exista maimulte tipuri de diartroze:

-art.plane-artrodii-ex.art.carpului,tarsului,aceste art.avand miscari de alunecare

-art.sferoide-enartroze-au un cap osos modelat concav si celalat cap osos modelat convex:ex.soldul si umarul

-art.cilindroide-in balama-trohleara-art.cotului -trohoida-art.atlanto-axoidiana sau art.radio-cubitala superioara

-art.elipsoide-art. care au condili-ex.genunchiul

-art.selare-care au forma de sa-un capat osos are forma concava intr-o directie si convexa in alta directie

-miscarea articulara se realiz.in planuri

Pentru studentii din anul 2 Kinetoterapie - Teoria Motricitatii in Kinetoterapie. Cursul cu numarul 2.