Microbiologie alimentară

In acest capitol va sunt prezentate:

- definitia microbiologiei

- microbiologia - stiinta a viitorului ?

- cand a aparut microbiologia ca stiinta individualizata

- date semnificative pentru istoricul microbiologiei

1.1 DEFINITIA MICROBIOLOGIEI

MICROBIOLOGIA (micros-mic, bios-viata, logos-vorbire) este stiinta care

studiaza forma, structura (morfologia), genetica, procesele metabolice din

organismele microscopice si submicroscopice.

Microbiologia este o stiinta relativ tanara, care prezinta interes nu numai

stiintific, ci si practic, pentru diferite domenii ale activitatii umane: medicina,

agricultura, alimentatia, biotehnologia, etc.

Fiind ea insasi o stiinta ce s-a putut dezvolta ca urmare a dezvoltarii tehnice

si tehnologice, microbiologia a luat amploare abia in ultimele decenii ale acestui

secol. Acumularile teoretice si practice din domeniile fizicii nucleare, ale biologiei

celulare si moleculare, ale tehnicilor informationale, au condus la imbunatatirea

logisticii microbiologiei si, implicit, la dezvoltarea rapida a microbiologiei ca stiinta

de mare amplitudine.

4

In unele ramuri industriale, microbiologia formeaza cvasitotalitatea

proceselor tehnologice. Se pot exemplifica astfel industriile fermentative,

panificatia, productia antibioticelor, s.a., domenii in care cunoasterea fiziologiei si a

metabolismului microorganismelor permite dirijarea corecta a proceselor

tehnologice in vederea obtinerii unor produse utile vietii si activitatii umane, de

calitate superioara si cu randamente ridicate.

Principalele ramuri subordonate ale microbiologiei, cu statut aparte si avand

preocupari specifice, sunt:

- bacteriologia - se ocupa cu studiul bacteriilor;

- micologia - se ocupa cu studiul ciupercilor microscopice si macroscopice;

- protozoologia - se ocupa cu studiul protozoarelor;

- virologia - se ocupa cu studiul virusurilor;

- parazitologia - se ocupa cu studiul parazitismului si organismelor parazite;

- algologia - se ocupa cu studiul organismelor acvatice simple, numite alge.

La aceste discipline microbiologice trebuie adaugate si domeniile aplicative

ale microbiologiei:

- imunologia - studiaza sistemul mecanismelor de aparare al organismelor, care

le protejeaza fata de o eventuala infectie si/sau de orice substanta straina care

patrunde in interiorul lor.

- microbiologia sanatatii publice si epidemiologice - are ca scop

monitorizarea si controlul raspandirii bolilor in comunitati;

- microbiologia alimentelor si a apei - examineaza rolul pozitiv sau negativ al

microorganismelor in alimente si apa;

- microbiologia solului - studiaza interrelatia dintre microorganism, sol si

planta, rolul microorganismelor in fertilitatea solului si in circuitul elementelor

biogene in natura;

- microbiologia agricola - studiaza relatia dintre microorganisme si recolte, in

scopul cresterii productiei si calitatii acestora;

- microbiologia petrolului - studiaza rolul microorganismelor in geneza

zacamintelor de petrol;

5

- microbiologia mediului - studiaza microorganismele prezente in sol, apa si

aer, ocupandu-se de solutionarea problemelor practice din domeniul sanitar;

- biotehnologia - include orice proces prin care oamenii utilizeaza

microorganisme sau procese biologice pentru obtinerea unui produs dorit;

- microbiologia industriala - utilizeaza microorganisme pentru a produce

cantitati mari de produsi utili ca: vitamine, aminoacizi, enzime, medicamente;

- ingineria genetica - implica tehnici care in mod deliberat modifica fondul

genetic al organismelor pentru a induce obtinerea de noi combinatii genice.

Reprezinta cel mai dinamic domeniu al microbiologiei moderne.

1.2 SCURTA ISTORIE A MICROBIOLOGIEI

Istoria microbiologiei ar putea fi stucturata in patru etape, si anume:

1. Perioada de individualizare ipotetica a factorului determinant al bolilor, in

special umane;

2. Etapa cunoasterii nemijlocite a microorganismelor;

3. Perioada de sintetizare si de corelare a cunostintelor stiintifice in domeniul

microbiologiei;

4. Etapa contemporana, de interconectare a microbiologiei cu alte stiinte, in

scopul ridicarii valorii sale socio-umane.

NESTORESCU si colegii - Bacteriologie medicala; Ed. Medicala, Bucuresti, 1965

- LUCIA DEBELEAC, M.C. POPESCU-DRANDA - Microbiologie;Ed. Medicala Amaltea,

Bucuresti, 1994

- D. MOTOC - Microbiologia produselor alimentare; Ed. Tehnica, Bucuresti, 1964

157

- D. BARZOI - Microbiologia produselor alimentare de origine animala; Ed. Ceres,

Bucuresti, 1985

- I. MARINESCU - Microbiologie si Biochimie, manual pentru licee industriale; Ed.

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981;

- D. PANAITESCU, Al. BREZEANU - Microbiologie si parazitologie, manual pentru licee

sanitare; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

- I.C.VOICULESCU, C.POPOVICI - Biologie, anul I de liceu; Ed. M.E.I, Bucuresti, 1974

- T.CRACIUN, LUANA-LEONORA CRACIUN - Dictionar de biologie; Ed. Albatros,

Bucuresti, 1989

- I.Gh.TUDOSE - Genetica microorganismelor; Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1982

- MARIA RABEGA, C.RABEGA - Vitamine, enzime si hormoni; Ed. Albatros, Bucuresti,

1983

- C. BODEA - Tratat de biochimie vegetala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1964

- L.GAVRILA, Al. IONESCU - Biologia reproducerii, mediu si biodiversitate; Constanta,

1964

- VALENTINA DAN - Microbiologie, note de curs; Universitatea din Galati, 1993

- G. ZARNEA - Tratat de microbiologie generala I si II; Ed. Academiei, Bucuresti, 1984

- D. BUIUC - Microbiologie medicala; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

- St. KISS si colegii - Enzimologia mediului inconjurator, enzimele si fertilitatea solului;

Ed. Ceres, Bucuresti, 1991

- V. STANESCU - Igiena si controlul alimentelor; Ed. Fundatiei Romania de maine,

Bucuresti, 1998

- AXENTA SEVER BANCIU, DELIA CIACOI-DIMITRIU - Descoperiri epocale in

biochimie; Ed. Albatros, Bucuresti, 1990

- VERONICA DINU, E.TRUTIA, ELENA POPA-CRISTEA, AURORA POPESCU -

Biochimie medicala, mic tratat; Ed. Medicala, Bucuresti, 1998

- VICTORIA HERLEA - Microbiologie generala; Ed. Univers, Bucuresti, 1998

- DORINA MARTIN, M. MARTIN - Bauturi de casa din fructe si legume; Ed. Ceres,

Bucuresti, 1986

- I. PUSCA - Bauturi spumante in gospodarie; Ed. Ceres, Bucuresti, 1988

- V. IONESCU-SISESTI, P. PAPACOSTEA, G. STEFANIC - Compostul, ingrasamant

din deseuri organice; Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980

- Al. IONESCU - Agricultura ecologica; Ed. Ceres, Bucuresti, 1982

- G. STEFANIC - Proteina direct din azotul atmosferic; Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 1983

158

- G. BARBU - Turismul si calitatea vietii; Ed. Politica, Bucuresti, 1980

- IULIANA POPOVICI, D. LUPULEASA, ANISOARA HRISCU - Dictionar farmaceutic;

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

- VIORICA ISTUDOR - Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie, vol.I; Ed. Medicala, 1998