Omul parcurge de-a lungul vietii sale mai multe etape de dezvoltare, ultimele etape (varstnic: 61-75 ani; batran: 76-85 ani;longeviv peste 85ani) asociind modificari caracteristice procesului de imbatranire fiziologica.
Imbatranirea organismului uman este cel mai bine caracterizata prin limitarea progresiva a resurselor homeostatice ale fiecarui sistem de organe.Acest declin este cunoscut sub denumirea de “ homeostenoza”, cu debut din a treia decada de viata; este un proces gradat, linear dar si cu variatii individuale; este influentat de regimul alimentar, mediu si de obiceiurile personale.
Un declin brusc al unei functii sau sistem nu trebuie privit ca un proces de imbatranire normala, el fiind de fapt consecinta unei maladii.”Imbatranirea normala poate fi atenuata intr-o oarecare masura prin modificarea factorior de risc: fumat, alcool, sedentarism, obiceiuri alimentare, HTA, etc.
Studii demografice recente privind speranta de viata prefigureaza o crestere a acesteia in urmatorii cincizeci de ani prin imbunatatirea conditiilor de ingrijire a varsnicilor si scaderea sporului natural.
In prezent, speranta medie de viata este variabila in functie de varsta de referinta.
Varsta Speranta de viata
65 ani 17 ani
75 ani 11 ani
85 ani 6 ani
90 ani 4 ani
100 ani 2 ani
Pe de alta parte, scaderea rezervelor fiziologice determina o susceptibilitate crescuta a varstnicilor pentru aparitia unor boli, infirmitati; astfel ei sunt vulnerabili la orice solicitare ambientala, patologica sau farmacologica.
PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PATOLOGIEI VARSTNICULUI
Principiu Observatii
Debutul clinic atipic Simptomatologia se va rasfrange asupra sistemului de organe considerat veriga cea mai slaba
Debut precoce Prin disfunctionalitatea mecanismelor compensatorii
Coexistenta mai multor afectiuni curabile Prin compromiterea simultana a mai multor mecanisme homeostatice; ameliorari minime ale fiecareia pot aduce un beneficiu general spectaculos
Parametrii clinici si biologici modificati sunt frecvent intalniti la varstnici Se poate sa nu explice un anumit simptom; nu au obligatoriu valoare diagnostica ,ex. Extrasistole ventriculare,bacteriurie,scaderea tolerantei la glucoza, scaderea mineralizarii osoase, contractii involuntare ale vezicii urinare
Etiologie multipla si evolutie complexa Este putin probabil ca tratarea unei singure afectiuni sa duca la vindecarea unui pacient varstnic
Eficienta crescuta a profilaxiei si a tratamentului la varstnic Varstnicul este mai predispus la consecintele negative ale bolii comparativ cu subiectul tanar
MODIFICARILE CORELATE CU VARSTA SI CONSECINTELE LOR
Organul sau sistemul Modificarile fiziologice corelate cu varsta Consecintele modificarilor fiziologice Consecintele bolilor,nu ale varstei
Generale ↑Grasimea corporala
↓Apa totala din organism ↑Volumulde distributie al medicamentelor liposolubile
↓Volumul de distributie al medicamentelor hidrosolubile Obezitate
Anorexie
Ochi si urechi Presbitia
Opacifierea cristalinului
↓Acuitatii pentru frecventele inalte ↓Acomodarea
↑Sensibilitatea la lumina
Dificultati de discriminare a cuvintelor daca exista un zgomot de fond Orbire
Surditate
Endocrin Perturbareahomeostaziei glucozei
↓Clearence-ul tiroxinei(si productia)
↑ADH,↓renina,↓aldosteronul,
↓Testosteronul
↓Absorbtia vitaminei D si activarea acesteia ↑Glicemia ca raspuns la afectiunile acute
↓Doza T4 necesara in hipotiroidism
Osteopenie Diabet zaharat
Disfunctie tiroidiana
↓Na2+,↑K+
Impotenta
Osteomalacie, fracturi
Respirator ↓Elasticitatea pulmonara si
↑rigiditatea cutiei toracice Dezechilibru ventilatie-perfuzie si↓PaO2 Dispnee, hipoxie
Cardiovascular ↓Complianta arteriala si↑TA sistolica→HVS
↓Responsivitateaβ-adrenergica
↓Sensibilitatea baroreceptorilorsi
↓ automatismul nodului sinusal Hipotensiune la ↑frecventei cardiace ,depletia volemica sau pierderea contractiei atriale
↓Debitul cardiac si bradicardie ca raspuns la stres
Preturbarea modificarii tensiunii arteriale in ortostatism,la depletia volemica Sincopa
Insuficienta cardiaca
Bloc cardiac
Gastrointestinal ↓Functia hepatica
↓Aciditatea gastrica
↓Motilitatea colonului
↓Functia ano-rectala Intarzierea metabolizarii unor medicamente
↓Absorbtia de Ca2+ pe stomacul gol
Constipatie Ciroza
Osteoporoza, deficit de vitamina B12
Fecalom
Incontinenta fecala
Hematologice si sistemul imun ↓Rezerva medulara
↓Reactivitatea celulelor T
↑Autoanticorpii
Raspuns la PPD fals-negativ
Factor reumatoid fals-pozitiv, anticorpi antinucleari Anemie
Afectiuni autoimune
Renal ↓Rata FG
↓Functia de concentratie-dilutie a urinei Perturbarea excretiei unor medicamente
Raspuns intarziat la restrictia sau la supraincarcarea salina sau hidrica, nicturie ↑Creatinina serica
sau ↑Na+
Urogenital Atrofia mucoasei vaginale sau uretrale
↓Contractilitatea vezicii urinare
Hipertrofia de prostata Dispareunie, bacteriurie
↑Volumul urinar rezidual Infectii urinare simptomatice
Incontinenta urinara, retentie de urina
Cancer de prostata
Osteoarticular si muscular ↓Masa corporala efectiva, masa musculara
↓Densitatea osoasa ↓Forta
Osteopenie Perturbari functionale
Fractura de sold
Sistem nervos Atrofia cerebrala
↓Sinteza de catecolamine cerebrale
↓Sinteza dopaminergica la nivelul creierului
↓Reflexele de echilibru
↓Stadiul 4 al somnului Uitare, senescenta benigna
Semne de afectare a lobului frontal
Mers teapan
↑Balansul corpului
Trezire matinala, insomnie Dementa, delir
Depresie
Boala Parkinson
Caderi
Apnee in timpul somnului
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
