Este bine de reţinut...
Lucrarea se adresează studenţilor în Medicină Veterinară care pregătesc examenul al doilea la disciplina de Propedeutică şi Tehnică Chirurgicală.
Fiecare capitol este urmat de un set de intrebari din care vor fi selectate chestionarele pentru examen.
Majoritatea întrebărilor sunt cele formulate de cadrul didactic examinator pentru definitivarea notei sau pentru clarificarea răspunsurilor. Alte întrebări sunt selectate dintre cele adresate de studenţi cadrelor didactice pentru înţelegerea unor manopere chirurgicale, motivarea acestora sau pentru eliminarea unor confuzii. Enunţurile din cuprinsul întrebărilor au rolul de a contura mai exact domeniul şi de a face unele precizări la subiect. Acestea nu pot fi suspectate de eroare intenţionată sau "capcane".
Atenţie la întrebările care cer identificarea timpilor operatori sau a manoperelor necesare pentru efectuarea unor intervenţii chirurgicale. Unele întrebări sau definiţii sunt formulate astfel încât manoperele sau enunţurile indicate la răspunsuri sunt false pentru întrebarea respectivă, chiar dacă se regăsesc la tehnica operatorie, valabile în alte situaţii.
La fiecare întrebare sau cerinţă, sunt formulate cinci variante de răspuns din care se poate selecta unul singur corect, celelalte fiind false .
Nu există întrebare fără un răspuns corect, aşa cum nu există întrebare urmată numai de răspunsuri false.
Răspunsurile eronate au fost selectate în mare parte dintre "perlele" reţinute cu prilejul examenelor din anii precedenţi. Acestea includ şi unele manopere, tehnici sau atitudini care nu corespund normelor acceptate, sunt depăşite sau greşite.
Citirea cu atenţie şi înţelegerea întrebărilor este decisivă pentru alegerea răspunsurilor corecte, deoarece unele dintre ele sunt false chiar dacă aparţin operaţiei, reprezintă manopere suplimentare sau adiacente şi se regăsesc în textul manualului.
Se punctează numai întrebările care indică varianta de răspuns corect şi nu se iau în consideraţie cele care indica răspuns gresit .
1. INTERVENŢII CHIRURGICALE ÎN REGIUNEA OCULARĂ
1.1. OPERAŢIA ÎN PLĂGILE PLEOAPELOR
Plăgile pleoapelor sunt produse prin agăţare în spini sau cârlige, lovituri directe cu obiecte ascuţite, iar la carnasiere predomină plăgile produse prin muşcătură sau cu ghearele
Instrumentar: pentru incizie şi sutură, recomandăm instrumente fine, bine ascuţite şi materiale de sutură maleabile şi rezistente, cu ace atraumatice. Exemplu: Vicryl 3/0, 2/0 pentru animale mici şi nr. 0, sau 1 pentru animale mari.
Contenţie: patrupodală sau decubitală la animalele mari şi numai decubitală pentru animale mijlocii şi mici.
Anestezia: La animalele mari, tranchilizare şi blocaj troncular al nervilor oftalmic, infratroclear, iar frontalul numai pentru pleoapa superioară sau infiltraţie directă. La animalele mici şi uneori la cabaline se face NLA (Neuroleptanalgezie)sau narcoză.
Tehnica operatorie
1. Vivifierea şi regularizarea marginilor plăgii cu excizie cât mai conservatoare a mucoasei conjunctivale. Plaga rezultată trebuie să aibă o formă adecvată pentru sutură.
2. Sutura monoplană sau bietajată a plăgii, în puncte separate, evitând formarea nodurilor spre globul ocular.
Primul punct de sutură se aplică totdeauna pe marginea liberă a pleoapei şi apoi se completează sutura pe toată lungimea plăgii. Se vor afronta cu atenţie atât planurile profunde, cât şi cele superficiale. Dacă marginea pleoapei a fost distrusă pe o distanţă mare, este preferabilă autoplastia cutanată imediată sau secundară. Este importantă recuperarea şi refacerea continuităţii muşchiului orbicular, păstrarea mobilităţii pleoapelor, fără a neglija aspectele estetice.
Se poate face sutură extramucoasă monoplană care interesează tarsul şi pielea în puncte separate sau bietajată, la care se prinde mai întâi ţesutul conjunctiv al tarsului în puncte separate cu fir resorbabil şi apoi fire separate sau agrafe la piele.
CĂPĂŢÂNĂ recomandă sutura bietajată: se aplică trei fire de catgut subţire, echidistante, pe tars şi conjunctivă, care se înnoadă pe faţa conjunctivală pentru a putea fi scoase după 7-8 zile. Sutura pielii se face în puncte separate.
Această metodă prezintă avantajul că evită apariţia unor cicatrici vicioase.
1.2. OPERAŢIA ÎN COLOBOMA PALPEBRALĂ
Deformarea marginii pleoapei prin lipsa unei porţiuni care modifică fanta palpebrală poate fi congenitală sau
dobândită.
Coloboma dobândită este consecinţa unei plăgi cicatrizate vicios. Se manifestă prin discontinuitatea marginii libere a unei pleoape, printr-o despicătură simplă sau prin lipsa unui lambou.
Tehnica operatorie. Sub anestezie generală sau locală şi o bună imobilizare a capului, se reface continuitatea marginii palpebrale prin autoplastie cutanată.
În coloboma dobândită, se procedează la extirparea ţesutului cicatricial şi sutura monoplană sau bietajată a plăgii rezultate.
CURSURILE DE ANUL 4 LA PROPEDEUTICA CHIRURGICALA ;+GRILELE DE LA EXAMEN+SURPRIZA REZOLVARILE
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
