Micoplasmozele mamiferelor agalaxia contagioasă ovină și caprină - răsfugul alb

Definiţie: boală infecto-contagioasă, specifică oilor şi caprelor, caracterizată prin

procese inflamatorii cu localizări mamare, articulare şi oculare.

Istoric: - în 1816 boala este descrisă pentru prima dată de Metaxa în Italia;

- în 1923 Bridré şi Donatien identifică şi cultivă pe medii cu ser agentul

etiologic;

- la noi în ţară a fost descrisă pentru prima dată de Stamatin şi Riegler în

1953.

Etiologie: MYCOPLASMA AGALACTIAE

- germen polimorf care se dezvoltă pe medii acelulare;

- prezintă pluralitate antigenică: tipul A, N, C;

- rezistenţa: în mediul exterior este scăzută, iar în glanda mamară poate

persista mai mult de 7 luni;

- sunt sensibile la acţiunea: streptomicinei, cloramfenicolului şi tetraciclinei

Caractere epizootologice:

Receptivitate: -oile şi caprele; foarte sensibile sunt oile în lactaţie.

Surse de infecţie: -animalele bolnave care elimină germenul prin lapte,

fecale, urină, secreţii oculare şi genitale.

Calea de infecţie: - ascendentă, pe canalul papilar;

- pe cale digestivă, prin alimente şi apa contaminată,

- pe cale respiratorie, conjunctivală sau cutanată.

Dinamică: -boala are caracter staţionar, apărând de la an la an, datorită

purtătorilor de germeni; de regulă se îmbolnăvesc primiparele.

Morbiditatea ═ 50-60%.

Patogeneză:

Pătrunde în organism→sânge→organe şi ţesuturi (glanda mamară în

lactaţie, articulaţii şi ochi) →inflamaţie de tip exsudativ;

- infecţiile bacteriene secundare determină complicaţii supurativ-

necrotice→scleroză mamară, artrite supurative→anchiloze, panoftalmii.

Tabloul clinic: perioada de incubaţie ═ 4-7 zile;

- forma acută: -febră, tumefierea limfonodurilor explorabili, şchiopături şi

conjunctivite;

-evoluţie scurtă şi moarte în 15% din cazuri.

forma subacută:

- localizarea mamară – la femelele în lactaţie;

- evoluează benign, prin congestia glandei mamare;

- secreţia lactată este modificată cantitativ şi calitativ:

-cantitativ secreţia lactată scade sau încetează; -calitativ-laptele devine vâscos, de culoare galben- verzuie, lăsat în repaus se separă în 2 straturi;

- laptele este alcalinizat cu 24-36 h înaintea

apariţia semnelor de boală şi cu gust sărat;

- în cazul unei mamite catarale –lactaţia revine la normal în

ciclul de lactatie următor;

- în caz de mamită parenchimatoasă se produc infecţii

secundare→mamită supurativă →scleroză mamară

- localizarea articulară – la miei, tineret, berbeci şi oi sterpe;

- artrite serofibrinoase la nivel carpien şi tarsien;

- articulaţiile sunt tumefiate, calde, dureroase;

- vindecare după 2-7 săpt.;

- în caz de complicaţii bacteriene→anchiloze

- localizarea oculară = cheratoconjunctivita agalactică;

- epiforă, fotofobie;

- opacifieri ale corneei;

- vindecare în 5-7 zile.

- localizarea testiculară – orhite;

- localizarea cutanată – erupţie papuloasă şi abcese.

Tabloul anatomopatologic:

-galactoforită catarală;

-mamită interstiţială→abcese şi scleroză mamară;

-artrite şi tendovaginite serofibrinoase→purulente→necroze şi anchiloze;

-conjunctivită, cheratită, panoftalmie;

Diagnosticul:

-examenul bacteriologic: însămânţări pe medii cu ser sanguin, iar

identificarea speciei se face folosind testul de inhibare a creşterii şi

imunofluorescenţa directă pe colonii;

-examenul serologic: reacţia de fixare a complementului, testul ELISA

pentru depistarea animalelor bolnave sau purtătoare.

Diagnostic diferenţial faţă de:

-mamita stafilococică (gangrenoasă);

-mamita pasteurelică (purulentă

Profilaxia:

→măsuri generale:- completarea efectivelor cu animale provenite din

zone indemne;

- păşunarea în zone în care nu au păşunat animale

bolnave.

→imunoprofilaxia:- vaccinarea oilor şi caprelor din zonele contaminate cu

vaccinurii vii atenuate sau inactivate;

- la noi în ţară se foloseşte preparatul „AGAVAC”-

vaccin inactivat ce se administrează s.c. în doză de

1ml.