Toleranțe măsurători și control dimensional

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

NOTIUNI INTRODUCTIVE
NOTIUNI DESPRE INTERSCHIMBABILITATE
1.PRECIZIA DIMENSIONALA
1.1. DIMENSIUNI, ABATERI, TOLERANTE
1.2. ASAMBLARI CU JOC SI ASAMBLARI CU STRANGERE
1.3. AJUSTAJE
1.3.1. Ajustaje cu joc
1.3.2. Ajustaje cu strangere
1.3.3. Ajustaje intermediare
1.4. SISTEME DE AJUSTAJE SI ALEGEREA SISTEMULUI DE AJUSTAJE
1.5. UNITATE DE TOLERANTA, CALITATI, CLASE DE PRECIZIE
2. SISTEMUL ISO DE TOLERANTE SI AJUSTAJE
2.1. AMPLASAREA SI SIMBOLIZAREA CAMPURILOR DE TOLERANTA
2.2. CALITATII (CLASE DE PRECIZIE) SI UNITATEA DE TOLERANTA
SISTEMUL ISO
2.3. BAZA SISTEMULUI DE TOLERANTE
2.4. REGIMUL DE TEMPERATURA SI CONTROL
2.5. INDICATII PRIVIND ALEGEREA PRECIZIEI AJUSTAJELOR
2.5.1.Ajustajele cu joc
2.5.2. Ajustajele intermediare
2.5.3. Ajustajele cu strangere
2.6. TOLERANTELE DIMENSIUNILOR LIBERE
3.PRECIZIA GEOMETRICA A ORGANELOR DE MASINI
3.1. PRECIZIA FORMEI GEOMETRICE A SUPRAFETELOR
3.1.1. Clasificare
3.1.2. Precizia formei macrogeometrice
3.1.2.1. Abateri de forma
3.1.2.2. Inscrierea tolerantelor de forma pe desene
3.1.3. Ondulatia suprafetelor
3.1.4. Rugozitatea suprafetelor
3.1.4.1. Generalitati ; Definitii
3.1.4.2. Sistemul liniei medii (M)
3.1.4.3. Inscrierea rugozitatii pe desene
3.1.4.4. Influienta rugozitatii asupra calitatii functionale a suprafetelor
3.1.4.5. Legatura dintre rugozitate, tolerante dimensionale si rolul functional al
pieselor
3.2.PRECIZIA DE ORIENTARE, DE BATAIE SI DE PRECIZIE A SUPRAFETELOR
3.2.1. Generalitati. Clasificare.Notiuni si definitii
3.2.2. Abateri de orientare
3.2.3. Abateri de bataie
3.2.3.1. Abaterea bataii cilindrice
3.2.3.2. Abaterea bataii totale
3.2.4. Abateri de pozitie
3.2.5. Inscrierea tolerantelor de orientare, de bataie si de pozitie pe desene
4. PRINCIPIUL MAXIMULUI DE MATERIAL
4.1. CONSIDERATII GENERALE
4.2.EXEMPLE DE UTILIZARE A PRINCIPIULUI MAXIMULUI DE MATERIAL
5. CONTROLUL DIMENSIUNILOR SI SUPRAFETELOR DE CALIBRARE LIMITATIVE
5.1.GENERALITATI. CLASIFICAREA CALIBRELOR
5.2.PRINCIPIUL DE LUCRU AL CALIBRELOR LIMITATIVE
5.3. SISTEMUL ISO DE TOLERANTE PENTRU CALIBRE SI CONTRACALIBRE
5.4. CALIBRE PENTRU CONTROLUL ALEZAJELOR CILINDRICE
5.5. CALIBRE PENTRU CONTROLUL ARBORILOR CILINDRICI
5.6. TOLERANTELE CALIBRELOR PENTRU CONTROLUL SUPRAFETELOR CE FORMEAZA AJUSTAJE PLANE
5.7. CONTROLUL PRECIZIEI DE FORMA SI DE POZITIE RELATIVA A SUPRAFETELOR
6. PRECIZIA RULMENTILOR
6.1.JOCUL DIN RULMENTI
6.2. CLASELE DE PRECIZIE ALE RULMENTILOR
6.3. CAZURILE DE INCARCARE A INELELOR RULMENTILOR
6.4. INDICATII PRIVIND ALEGEREA AJUSTAJELOR DE MONTAJ ALE RULMENTILOR
7. PRECIZIA SI CONTROLUL ASAMBLARILOR CONICE
7.1. CLASIFICARE. ELEMENTELE UNEI ASAMBLARI CONICE
7.2. PRECIZIA ASAMBLARILOR CONICE
7.2.1. Metoda conicitatii nominale
7.2.2. Metoda conicitatii tolerate
7.3. CONTROLUL PIESELOR CONICE SI AL UNGHIURILOR
8. PRECIZIA SI CONTROLUL FILETELOR
8.1. PRECIZIA SI CONTROLUL FILETELOR METRICE
8.1.1. Elementele dimensionale ale filetelor metrice
8.1.2. Corectiile diametrului mediu datorate abaterilor de pas si de unghi ale profilului
8.1.3. Precizia filetelor metrice (ajustaje cu joc)
8.1.4. Simbolizarea pe desen a filetelor si asamblarilor filetate
8.1.5. Controlul filetelor metrice
8.2. PRECIZIA FILETELOR DE MISCARE
8.2.1.Filete trapezoidale ISO
8.2.3. Filete ferastrau
9. PRECIZIA SI CONTROLUL ROTILOR DINTATE SI A ANGRENAJELOR
9.1. PRECIZIA ANGRENAJELOR CILINDRICE PARALELE
9.1.1. Parametrii danturii cilindrice si angrenajelor cilindrice paralele
9.1.2. Tolerantele si precizia angrenajelor cilindrice
9.1.3. Notarea preciziei angrenajelor cilindrice
9.1.4. Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri. Indici de precizie
9.1.5. Controlul rotilor dintate si angrenajelor cu roti dintate cilindrice
9.2. PRECIZIA ANGRENAJELOR DE ROTI DINTATE CONICE
9.2.1.Generalitati. Elemente geometrice
9.2.2. Tolerantele angrenajelor conice (hipoide)
9.2.3. Notarea preciziei angrenajelor conice
9.2.4. Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri. Indici de precizie
9.2.5. Controlul rotilor dintate si angrenajelor cu roti dintate conice
9.3. PRECIZIA ANGRENAJELOR MELCATE
9.3.1.Generalitati. Parametri principali
9.3.2.Tolerantele angrenajelor melcate cilindrice
9.3.3. Notarea preciziei angrenajelor melcate
9.3.4.Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri.Indici de pozitie
9.3.5. Controlul angrenajelor melcate
9.4. PRECIZIA ANGRENAJELOR CU CREMALIERA
9.4.1. Generalitati. Parametri principali
9.4.2. Tolerantele angrenajelor cu cremaliera
9.4.3. Notarea preciziei angrenajelor cu cremaliera
9.4.4. Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri.Indici de pozitie
9.4.5. Controlul angrenajelor cu cremaliera
10. PRECIZIA SI CONTROLUL ASAMBLARILOR CU PANA SI CANELURI
10.1. ASAMBLARI CU PANA
10.1.1. Parametrii asamblarilor cu pana
10.1.2. Tolerantele si controlul asamblarilor cu pana
10.2. ASAMBLARI CU CANELURI
10.2.1. Consideratii generale
10.2.2. Precizia asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare
10.2.3.Precizia asamblarilor prin caneluri in evolventa
11. LANTURI DE DIMENSIUNI
11.1. GENERALITATI. CLASIFICARE, EXEMPLE
11.2. REZOLVAREA PROBLEMEI DIRECTE A LANTURILOR DE DIMENSIUNI PLANE, LINIARE SI PARALELE
11.2.1. Metoda de maxim si minim
11.2.2. Metoda algebrica
11.2.3. Metoda probabilistica
11.3. REZOLVAREA PROBLEMEI DIRECTE A LANTURILOR DE DIMENSIUNI LINIARE NEPARALELE
11.4. REZOLVAREA PROBLEMEI DIRECTE A LANTURILOR DE DIMENSIUNI UNGHIULARE
11.5. REZOLVAREA PROBLEMEI INVERSE A LANTURILOR DE DIMENSIUNI
11.5.1.Metoda tolerantei medii
11.5.2. Metoda determinarii preciziei lantului
11.5.3. Metoda sortarii pe grupe de dimensiuni
11.5.4. Metoda reglarii
11.5.5. Metoda ajustarii
11.6. LANTURI DE DIMENSIUNI CU ELEMENTE DE POZITIE ALE ALEZAJELOR SI ARBORILOR
12. NOTIUNI DE BAZA IN LEGATURA CU MASURATORILE TEHNICE
12.1. MASURARE, CONTROL, VERIFICARE
12.2. UNITATI DE MASURA
12.3. MIJLOACE DE MASURARE
12.4. METODE DE MASURARE
12.5. INDICI METROLOGICI PRINCIPALI AI MIJLOACELOR DE MASURARE
12.6. ERORI DE MASURARE, CLASIFICARE, CAUZE
12.7. PRINCIPII DE ALEGERE A METODELOR SI MIJLOACELOR DE MASURARE SI CONTROL
13. STUDIUL ERORILOR DE PRELUCRARE SI DE MSSURARE PRIN METODE
STATISTICE
13.1.NOTIUNI DE TEORIA PROBABILITATILOR SI STATISTICA MATEMATICA
13.2. PRINCIPALI PARAMETRI STATISTICI CE INTERVIN IN STUDIUL ERORILOR DE PRELUCRARE SI DE MASURARE
13.3. LEGI DE DISTRIBUTIE
13.3.1. Legea distribuitie normale
13.3.2.Alte legi de distributie ale dimensiunilor efective
13.3.3. Calculul erorii limita de masurare
13.4. STUDIUL ERORILOR DE PRELUCRARE PE CALE STATISTICA
13.4.1. Clasificare erorilor de prelucrare
13.4.2. Studiul erorilor de prelucrare prin metoda statisticii empirice
13.4.3. Distributii afectate de erori sistematice
13.5. DISTRIBUTIA JOCURILOR SI STANGERILOR EFECTIVE IN AJUSTAJE
13.6. METODE DE CONTROL STATISTIC
14. MIJLOACE DE CONTROL DE INALTA PRODUCTIVITATE SI AUTOMATIZAREA CONTROLULUI IN PRODUCTIE
15. ORGANIZAREA CONTROLULUI TEHNIC IN PRODUCTIE
BIBLIOGRAFIE

Extras din curs:

Disciplina tolerante si masuratori tehnice(control tehnic) are un rol important tn pregatirea viitorilor ingineri, specialisti in tehnologia constructiilor de masini. Ea face apel la desen tehnic,algebra, probabilitati si statistica matematica,furnizand cunostinte si aplicandu-se, fara exagerare, in toate disciplinele de specialitate:organe de masini ,tehnologia constructiilor de masini,tehnologia presarii la rece,proiectarea sculelor aschietoare,proiectarea dispozitivelor,e.t.c

O cerinta esentiala a dezvoltarii economice contemporane o constituie realizarea unui inalt nivel calitativ al produselor. In general, calitatea unui produs este determinata de suma acelor proprietati ale produsului care reflecta masura in care acestea pot satisface nevoile societatii si depinde de calitatea conceptiei(proiectarii) si calitatea executiei. Legatura dintre calitatea conceptiei, calitatea executiei si calitatea produsului finit se poate vedea din triunghiul calitatii.

Pentru a realize un produs de o anumita calitate se fac anumite cheltuieli. Deosebim din acest punct de vedere un nivel calitativ optim si anume cel pentru care costul global este minim.

Costul global reprezinta suma dintre costul de achizitie si costul de exploatare si intretinere in buna stare de functionare pe toata perioada de utilizare a produsului.

Variatia costurilor in functie de nivelul calitativ este data in diagrama urmatoare:

a- costul de achizitie

b- costul de exploatare

c- costul global

Dupa cum se observa calitatea devine un element de optimizare economica atat pentru producator cat si pentru beneficiar. [20]

NOTIUNI DESPRE INTERSCHIMBABILITATE

Interschimbabilitatea, aparuta odata cu dezvoltatrea productiei de serie mare si de masa, este o problema complexa de proiectare, executie si control, caracterizata prin proiectarea pieselor, ansambluri sau subansambluri de a putea fi inlocuite cu altele de acelasi tip, fara o selectionare prealabila si fara prelucrari suplimentare de ajustare la montaj, cu conditia indeplinirii integrale a rolului lor functional.[1-5], [6], [8-9]

In general ,interschimbabilitatea nu se refera numai la parametrii geometrici, ci la toti parametrii ce conditioneaza indeplinirea rolului functional al pieselor si ansamblurilor(structura, rezistenta mecanica, e.t.c).In cadrul acestui curs ne vom ocupa numai de aspectul geometric al interschimbabilitatii.

Dupa posibilitatea de realizare, interschimbabilitatea poate fi:completa si incompleta(partiala).[1], [3-6], [8]

-interschimbabilitatea completa se refera la piesele sau produsele de acelasi fel, interschimbabile indiferent de data si locul fabricatiei sau utilizarii lor (exemplu: organe de masini normalizate pe plan international, suruburi si piulite, rulmenti e.t.c)

-interschimbabilitatea incompleta (partiala), intalnita mult mai des, este conditionata de data si locul fabricatiei, de perfectionarile aduse produselor, conditiile de exploatare e.t.c

Dupa tipul dimensiunilor la care se refera, interschimbabilitatea poate fi:exterioara si interioara.[4-6]

-interschimbabilitatea exterioara se refera la dimensiunile exterioare (de montaj) ale pieselor si ansamblurilor si intereseaza in special pe utilizatorul produselor (exemplu: in cazul unui rulment radial cu bile pe beneficiar il intereseaza dimensiunile de montaj D, d, B

-interschimbabilitatea interioara se refera la dimensiunile de legatura interioara ale produselor si intereseaza in primul rand pe producator.( exemplu: in cazul rulmentului considerat, pentru obtinerea unui anumit joc radial al rulmentului si pentru ca prelucrarea sa fie economica, producatorul sa realize dimensiunile cu tolerante largi, va sorta dimensiunile respective pe grupe, iar asamblarea o va face pe grupe de dimensiuni, astfel incat sa obtina valoarea jocului radial in limitele prescrise, inelele si bilele fiind interschimbabile numai in cadrul aceleiasi clase de sortare)

In concluzie, interschimbabilitatea este o conditie necesara in productia de serie mare si de masa, realizabila printr-o tehnologie bine pusa la punct.Ea asigura o inalta eficienta economica atat in productie cat si in exploatarea produselor, determinand legaturi stranse de dependenta intre proiectarea, fabricatia, controlul si exploatarea produselor.

1.PRECIZIA DIMENSIONALA

Calitatea unui produs va depinde de un complex de marimi dintre care parametrii geometrici, liniari si unghiulari, constituie factori de baza, carora in constructiile de masini li se acorda o deosebita atentie atat in faza de proiectare cat si in cea tehnologica.

Precizia de prelucrare si asamblare a organelor de masini este determinata de urmatorii factori: [1-2], [6], [8]

-precizia dimensionala (se prescrie prin tolerante la dimensiuni conform STAS 6265-82)

-precizie geometrica (se prescrie prin tolerante geometrice conform STAS 7384-85, STAS 7385/1,2-85)

- precizia formei geometrice (se refera in general la elemente izolate)

-abateri de forma macrogeometrice (AF)

-ondulatii (W)

-abateri de forma microgeometrica, rugozitate (R)

- precizia de orientare, de bataie si de pozitie (AP) (se refera la elemente associate)

1.1. DIMENSIUNI, ABATERI, TOLERANTE

Executarea unei piese la o dimensiune riguros exacta este foarte greu de realizat. Pe de alta parte, practica arata ca o piesa isi poate indeplini rolul sau functional in bune conditii si daca dimensiunea acesteia este executata in anumite limite.[1], [3], [11], [13]

De exemplu, considerand o piesa cu un alezaj in care trebuie sa se roteasca un arbore de o anumita dimensiune, ansamblul celor doua piese functioneaza aproximativ la fel de bine pentru o gama apropiata de valori ale alejajului.

Prin dimensiune se intelege numarul care reprezinta in unitate de masura aleasa valoarea unei marimi liniare sau unghiulare. [1], [4-5], [11], [13]

Dimensiunile inscrise pe desen se numesc in general cote.

Intre-o prima clasificare, ele pot fi:

- dimensiuni functionale

- dimensiuni de montare

- dimensiuni tehnologice

Bibliografie:

1. Dragu D., Badescu Gh., Sturzu A., Militaru C., Popescu I - Tolerante si masuratori tehnice, E.D.P. Bucuresti - 1982

2. Lazaresca I., Stetiu C.E. - Tolerante, ajustaje. Calcululs cu tolerante. Calibre, E.T. Bucuresti - 1984

3. Rabinovici I., Anghel A., Nibelanu S - Tolerante si ajustaje, E.T. Bucuresti - 1980, vol. I - II

4. Raileanu A. - Controlul tehnic, I.P. Iasi - 1977

5. Raileanu A. - Tolerante si control dimensional, I.P. Iasi - 1974

6. Bagiu L. - Curs de tolerante si masurari tehnice, I.P. Timisoara - 1975

7. Raileanu A., Mircea D., Cioata F., Raileanu T. - Masuratori tehnice si tolerante (manual de aplicatii), I.P. Iasi - 1983

8. Antonescu N.n. - Masini unelte si control dimensional. (partea a doua): Tolerante si masuratori tehnice, I.P.G. Ploiesti - 1976

9. Ivan M., Antonescu N.N., Dumitras C., Rusan G., Badescu Gh., Popescu I. - Masini unelte si control dimensional, E.D.P. Bucuresti - 1980

10. Sturzu A., Badescu Gh., Militaru C., Bragaru A. - Indrumator practic uzinal siu de laborator pentru controlul preciziei de prelucrare in constructia de masini, E.T. Bucuresti - 1976

11. Stetiu C.E. - Control tehnic, E.D.P. Bucuresti - 1979

12. Stetiu C.E. Oprean C. - Masurari geometrive in constructia de masini, E.S.E. Bucuresti - 1988

13. Dragu D., Dumitras C. - Tolerante si lanturi de dimensiuni in constructia de stante si matrite, E.T. Bucuresti - 1988

14. Minciu C. - Precizia si controlul angrenajelor, E.T. Bucuresti - 1984

15. Iliescu D.V. - Controlul calitatii loturilor de produse, E.T. Bucuresti - 1982

16. Sturza A., Bragaru A., Badescu Gh. - Controlul filetelor, E.T. - 1968

17. Iliescu D.C., Voda V. Gh. - Statistica si toleranta, E.T. Bucuresti - 1977

18. Dodoc P. - Metode si mijloace de masurare moderne in mecanica fina si constructia de masini, E.T. Bucuresti - 1978

19. Tiron M. - Teoria erorilor de masurare si metoda celor mai mici patrate, E.T. Bucuresti - 1972

20. Baron T. - Metode statice pentru analiza si controlul calitatii productiei, E.D.P. Bucuresti - 1979

21. Baron T., Maniu A.I., tovissi L., Niculescu D., Baron c., Antonescu V., Roman I.- Calitate si fiabilitate, E.T. Bucuresti - 1988

22. Panaite V., Munteanu R. - Control static si fiabilitate, E.D.P. Bucuresti - 1982

23. Spineanu U. - Automatizarea controlului dimensiunilor in constructia de masin, E-.T. Bucuresti - 1987

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Tolerante Masuratori si Control Dimensional.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (4 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
194 pagini
Imagini extrase:
194 imagini
Nr cuvinte:
41 157 cuvinte
Nr caractere:
240 237 caractere
Marime:
14.01MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Mecanică
Tag-uri:
dimensiuni, mecanica, calcule
Predat:
la facultate
Materie:
Mecanică
Profesorului:
Dita Andrei
Sus!