Motoare cu Ardere Interna

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

CAPITOLUL 1
ISTORIC.5
1.1. Scurt istoric al dezvoltarii motoarelor cu piston, in raport cu cerintele evolutiei tehnico-economice a societatii .5
1.2. Primele utilitati asigurate cu motoare termice. Realizari reprezentative.8
CAPITOLUL 2
NOTIUNI INTRODUCTIVE. DEFINITII. CLASIFICARI.11
CAPITOLUL 3
PARAMETRII INDICATI SI EFECTIVI AI MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE .26
3.1 Parametrii indicati.36
3.2 Parametrii efectivi.41
3.3 Factori generali de influenta asupra arderii in motorul cu aprindere prin scanteie .64
CAPITOLUL 4
REGIMURILE DE FUNCTIONARE SI DEFINIREA SARCINII MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.48
CAPITOLUL 5
CICLURILE TEORETICE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON .58
5.1 Generalitati .58
5.2 Ipoteze de baza ale studiului termodinamic al ciclurilor .58
5.3 Ciclul teoretic general al motoarelor cu ardere interna .59
5.4 Ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere interna cu piston uzuale.60
5.5 Analiza ciclului teoretic mixt.62
5.6 Particularizari ale ciclului teoretic mixt .65
5.7. Influente asupra randamentului termic al ciclurilor teoretice .67
5.8 Comparatii intre ciclurile teoretice uzuale ale motoarelor cu ardere interna cu piston.78
CAPITOLUL 6
STUDIUL PROCESULUI DE ADMISIE AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON IN PATRU TIMPI .82
6.1 Generalitati .82
6.2 Admisia normala la motoarele in patru timpi .82
6.3 Criterii de apreciere a eficientei procesului de admisie.85
6.4 Influente asupra admisiei normale la motoarele in patru timpi .86
6.5 Determinarea parametrilor specifici procesului de admisie.100
CAPITOLUL 7
STUDIUL PROCESULUI DE EVACUARE AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON IN PATRU TIMPI.104
7.1 Generalitati .104
7.2 Criteriile perfectiunii procesului de evacuare.104
7.3 Analiza desfasurarii procesului evacuarii cu ajutorul diagramei indicate .105
7.4 Presiunea si temperatura gazelor la sfarsitul evacuarii .108
7.5 Cotele de reglaj ale evacuarii .109
7.6 Influente asupra procesului de evacuare .109
CAPITOLUL 8
STUDIUL PROCESELOR DE COMPRIMARE SI DE DESTINDERE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON.112
8.1 Studiul procesului de comprimare .112
8.2 Studiul procesului de destindere .119
CAPITOLUL 9
STUDIUL PROCESULUI DE ARDERE DIN MOTOARELE CU PISTON .127
9.1 Premise ale aprinderii si arderii in motoarele cu aprindere prin scanteie .127
9.2 Etapizarea arderii normale in motorul cu aprindere prin scanteie.130
9.3 Factori generali de influenta asupra arderii in motorul cu aprindere prin scanteie .133
9.4 Aspecte caracteristice arderii in motorul cu aprindere prin scanteie.135
9.5 Optimizarea raportului de comprimare la motorul cu aprindere prin scanteie .140
9.6 Fenomene de ardere anormala in motorul cu aprindere prin scanteie.142
9.7 Influenta tipului si arhitecturii camerei de ardere asupra procesului de ardere in motorul cu aprindere prin scanteie.148
9.8 Particularitati ale arderii in motorul cu aprindere prin comprimare.169
9.9 Analiza arderii in motorul cu aprindere prin comprimare, cu ajutorul diagramei indicate.171
9.10 Termodinamica arderii .173
CAPITOLUL 10
SOLUTII ENERGETICE PENTRU MOTOARE POLICARBURANT .182
CAPITOLUL 11
SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.196
11.1 Tipuri de supraalimentare. Clasificari. Caracteristici.196
11.2 Turbo-supraalimentarea .198
11.3 Reducerea gradului de poluare.207
11.4 Sistemul EGR .207
CAPITOLUL 12
CARACTERISTICILE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.208
12.1 Caracteristici de reglare .208
12.2 Caracteristici functionale.217
12.3 Caracteristica de pierderi .225
12.4 Caracteristici de propulsie.230
12.5 Caracteristici complexe .231
12.6 Corectarea caracteristicilor.236
12.7 Calitatile de tractiune ale motoarelor de automobil .241
12.8 Caracteristica relativa de turatie.243
12.9 Organizarea standului pentru incercarea motoarelor. Echiparea motoarelor in vederea incercarilor .245
12.9.1 Organizarea standului pentru incercarea motoarelor .245
12.9.2 Echiparea motoarelor in vederea incercarilor.255
BIBLIOGRAFIE.259

Extras din curs:

Capitolul 1

Istoric

1.1. Scurt istoric al dezvoltarii motoarelor cu piston, in raport cu

cerintele evolutiei tehnico-economice a societatii

In acest context trebuie inceput prin a se mentiona ca propunerile de

utilizare a energiei chimice in scopuri utile societatii, le-au precedat de fapt pe

cele care aveau in vedere crearea masinilor cu abur. Acestea s-au realizat insa

mai usor, anterior constructiei primelor motoare cu ardere interna.

Astfel, putem mentiona ca inca din 1678, abatele de Hautefeuille, facea

sa explodeze mici cantitati de carbune intr-o camera prevazuta cu supape.

Aceasta masina era de fapt o pompa aspiratoare care functiona in felul urmator:

dupa explozie, aerul din camera si cea mai mare parte a gazelor produse,

paraseau incinta care ramanea astfel incarcata cu gaze calde; prin racirea acestor

gaze ele se contractau provocand aspiratia apei dintr-un rezervor aflat la un nivel

inferior. Hautefeuille si-a perfectionat aceasta masina dupa patru ani, adica in

1682, transformand-o intr-o pompa aspiratoare-respingatoare care utiliza, de

data aceasta, praful de pusca.

Tot in aceasta perioada, celebrul fizician Huygens realiza o masina

asemanatoare, introducand insa un piston de lucru ca organ mobil. Lucrul

mecanic util era produs in timpul cursei descendente de catre forta greutate a

pistonului si forta generata de diferenta de presiune de pe cele doua fete ale lui.

Contractia gazelor era accelerata prin racirea lor cu apa.

Motorul lui Huggens a fost perfectionat de catre colaboratorul sau, Dennis

Papin. El a inlocuit supapele cilindrului prin supape-clapete, plasate in piston si

inchiderea cu surub a camerei de explozie printr-una cu contragreutate, jucand

astfel si rolul unei supape de siguranta (fig. 1.1).

Ulterior, Papin a obtinut ridicarea pistonului in cilindrul sau, prin

vaporizarea apei, iar depresiunea obtinuta prin condensarea vaporilor cu ajutorul

apei injectate in cilindru cobora pistonul, inventand astfel prima masina cu abur

(fig. 1.2).

Newkomen si Polzunov au perfectionat masinile cu abur separand cazanul

de cilindru, iar James Watt a realizat condensarea vaporilor intr-o camera

distincta, a introdus mecanismul motor cu balansier, precum si regulatorul

centrifug. Masinile cu abur extinzandu-se in industrie si transportul terestru si

naval au oprit, pentru aproape 200 de ani, adica pana in a doua jumatate a

secolului al XIX-lea, dezvoltarea motoarelor cu ardere interna.

Fig. 1.1 Motorul realizat de

catre Dennis Papin

Fig. 1.2 Masina cu abur a lui Dennis Papin

Pe de alta parte, masinile cu abur n-au putut fi timp indelungat

competitive, ocupand mult spatiu si prezentand pericolul permanent de explozie.

In vederea actionarii masinilor unelte din micile ateliere, Lenoir a

construit in 1860 primele motoare mici functionand cu gaz de iluminat din

reteaua oraselor. Constructiv, motoarele erau alcatuite dintr-un cilindru,

mecanismul motor cu pistonul, capul de cruce, biela si manivela motoare,

precum si un mecanism de distributie compus din doua excentrice cu tije si

sertare plane de distributie. Cilindrul si chiulasele erau racite cu apa. Procesele

de lucru sunt reprezentate in fig.1.3 si sunt asemanatoare celor de la ciclul in "2

timpi". Din cauza lipsei precomprimarii si a destinderii incomplete, motorul

Fig. 1.3 Ciclul motorului cu gaz al lui Lenoir

avea un randament slab,

chiar pentru acea perioada,

adica 2 ? 4,5% si implicit

un consum exagerat de

combustibil, adica 2,7

[m3/CP.h].

Datorita solicitarilor

termice crescute, puterea

litrica obtinuta era redusa

si de asemenea, valoarea

presiunii medii efective

era extrem de coborata,

adica de ordinul: pe =

0,33?0,47 [bar].

O solicitare termica mai favorabila si un randament mai bun s-au obtinut

la motoarele cu piston liber in timpul cursei de destindere, realizate de Otto si

Lange, prezentate intr-un exemplu din fig.1.4. Aprinderea amestecului se facea

de la o flacara. Intreaga energie potentiala era cedata axului numai in timpul

cursei descendente. Motorul se construia pentru puteri de 0,5 ? 3 [CP]. In ciuda

functionarii zgomotoase provocate de cremaliera, randamentul era destul de bun,

in jur de 12%, corespunzand unui consum de 0,8 [m3 gaze/CPh], fata de 2,7

[m3/CP.h], la motorul Lenoir. Dimensiunile de gabarit erau insa foarte mari;

astfel, pentru un motor de 1,5 [CP], inaltimea era de 3,5 [m] [5].

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Nota:
8/10 (5 voturi)
Nr fișiere:
14 fisiere
Pagini (total):
263 pagini
Imagini extrase:
263 imagini
Nr cuvinte:
70 162 cuvinte
Nr caractere:
416 785 caractere
Marime:
17.36 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Mecanica
Data publicare:
09.02.2010
Structură de fișiere:
  • Microsoft Word - 0 Cuprins.pdf
  • Microsoft Word - 1 Ca 1.pdf
  • Microsoft Word - 10 Ca 10.pdf
  • Microsoft Word - 11 Ca 11.pdf
  • Microsoft Word - 12 Ca 12.pdf
  • Microsoft Word - 13 Bibliografie.pdf
  • Microsoft Word - 2 Ca 2.pdf
  • Microsoft Word - 3 Ca 3.pdf
  • Microsoft Word - 4. Ca 4.pdf
  • Microsoft Word - 5 Ca 5.pdf
  • Microsoft Word - 6 Ca 6.pdf
  • Microsoft Word - 7 Ca 7.pdf
  • Microsoft Word - 8 Ca 8.pdf
  • Microsoft Word - 9 Ca 9.pdf
Predat:
la facultate
Materie:
Mecanica

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
1.Motoare cu ardere interna. Nikolaus August Otto (1832-1891) este un inventator german care (pe...
Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice dispozitiv care obtine energie mecanica...
Nikolaus August Otto (1832-1891) este un inventator german care (pe baza principiului care ii...
INTRODUCERE Lucrarea analizeaza fenomenele specifice modelarii fenomenelor gazodinamice din...
Un motor cu ardere interna este o masina complexa alcatuita dintr-un sistem elementar numit...
Sus!