Diagnosticarea
Metoda subiectiv
Deosebirile dintre traductor şi aparatul de măsurat
Prin aparat de măsurat se înţelege acel dispozitiv care stabileşte o dependenţă între mărimea de măsurat şi o altă mărime ce poate fi percepută nemijlocit cu ajutorul organelelor de simţ umane, într-o manieră care permite determinarea valorii mărimii necunoscute în raport cu o anumită unitate de măsură.
În cazul SRA conducerea procesului făcându-se fără participarea directă a operatorului uman, mijloacele prin care se realizează operaţia de măsurare se numesc traductoare.
Traductorul (definit în sensul atribuit de automatică) este un dispozitiv de automatizare care stabileşte o corespondenţă între mărimea de măsurat (ce poate fi de orice natură sau domeniu de variaţie) şi o mărime de natură dată, având un domeniu de variaţie calibrat, mărime ce este recepţionatăşi prelucrată de către echipamentele de conducere (regulatoare şi calculatoare de proces).
Noţiunea de traductor se poate extinde pentru definirea unor elemente cu funcţiuni similare care intră în structura unor lanţuri de măsurare complexe, utilizate în scopuri de cercetare, sau laboratoare metrologice .
Observaţii:
Făcând paralelismul funcţional între aparatele de măsurat şi traductoare, se observă o serie de deosebiri prin faptul că traductorul este un element component al SRA.
Informaţia furnizată de traductor nu se adresează unui operator uman, ci unui echipament de conducere sau reglare automată.
Deosebirile dintre traductor şi aparatul de măsurat rezidă mai ales în natura caracteristicilor statice şi dinamice. Din punct de vedere al caracteristicilor, traductoarelor li se impun următoarele cerinţe:
Relaţie de dependenţă liniară între intrare şi ieşire (I - E).
Dinamică proprie care să nu influenţeze în mod esenţial comportarea SRA.
Aceste cerinţe reprezintă restricţii severe în construcţia traductoarelor.
Dacă pentru un aparat de măsură relaţia de dependenţă I-E poate fi neliniară, în acest caz scara aparatului gradându-se neliniar, în cazul traductorului dependenţa I-E este impusă strict liniară, adică, eroarea de neliniaritate admisă este foarte redusă. Toate operaţiile de conducere a procesului se bazează pe această proprietate.
Rezultă că dinamica proprie a traductorului trebuie să fie rapidă, încât programarea informaţiei prin traductor (între I şi E) să se facă cu întârzieri minime (neglijabile) în raport cu dinamica procesului condus.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
