Notiuni generale
Sunt definite elementele componente ale sculelor aschietoare (STAS 6599/1-88).
Corpul reprezinta partea sculei pe care se executa taisurile sau se asambleaza
placute aschietoare.
Coada este partea sculei prin care aceasta se pozitioneaza si se fixeaza in vederea
utilizarii ei.
Alezajul reprezinta partea prin care scula este pozitionata si fixata pe un arbore
sau dorn portscula.
Axa sculei este reprezentata de dreapta imaginara situata in mod conventional in
raport cu suprafata de sprijin si care serveste la executia, ascutirea si fixarea sculei. in
general, axa sculei este linia centrala a cozii sau alezajului si coincide cu axa de simetrie
a elementelor componente ale danturii sculelor.
Partea aschietoare este partea activa a sculei care formeaza aschia, in urma
miscarii relative intre scula si piesa prelucrata, participand in mod direct la generarea
suprafetei prelucrate prin desprinderea, indepartarea, dirijarea si evacuarea aschiilor.
Suprafata de sprijin reprezinta suprafata plana, cilindrica sau conica a cozii
sculei, paralela sau perpendiculara pe planul de referinta constructiv, folosita la
orientarea si fixarea sculei in vederea executiei, masurarii si lucrului efectiv.
Taisul este portiunea din partea aschietoare situata intre fata de asezare si fata de
degajare, de obicei asociat cu muchia de aschiere principala sau secundara care
impreuna cu suprafetele limita adiacente formeaza taisul propriu-zis.
Fig. 1. 1. Taisuri si suprafete ale partii aschietoare la un cutit de strung
-4-
Fig. 1. 2. Taisuri si suprafete de asezare la un burghiu elicoidal
Fig. 1. 3. Forma varfului sculei
Muchia de aschiere reprezinta intersectia fetei de degajare cu una din fetele de
asezare.
Muchiile de aschiere pot fi: muchii de aschiere principale, obtinute la intersectia
fetei de asezare principale cu fata de degajare; muchii de aschiere secundare, obtinute
la intersectia fetei de asezare secundare cu fata de degajare.
Sistemul de referinta constructiv
Sistemul de referinta constructiv este necesar pentru prezentarea elementelor
specifice geometriei sculelor, pentru asezarea lor in vederea executiei, ascutirii si
masurarii (vezi fig. 1.4).
Planele folosite in sistemul de referinta constructiv sunt numite plane constructive
ale sculei, denumirea lor continand pentru fiecare cuvantul ,,constructiv".
Planul de baza constructiv Pr este planul care trece printr-un punct considerat de
pe muchia de aschiere, paralel sau perpendicular pe un plan, axa sau muchie a sculei ce
se pastreaza la pozitionarea sau orientarea sculei, in vederea executiei, ascutirii sau
masurarii ei. Acest plan este in general orientat perpendicular pe directia miscarii
principale sau de aschiere.
Planul de lucru Pf este planul care trece prin punctul considerat pe muchia de
aschiere, perpendicular pe planul de baza Pr si perpendicular sau paralel cu un plan, axa
sau muchie a sculei ce se pastreaza la pozitionarea sau orientarea sculei, in vederea
executiei, ascutirii sau masurarii ei.
Planul posterior constructiv Pp este planul perpendicular pe planul; de lucru Pf si
pe planul de baza Pr in punctul considerat de pe muchia de aschiere.
Unghiurile constructive ale sculei (fig. 1.5)
Unghiuri pentru determinarea pozitiei muchiei de aschiere a taisului
-5-
Unghiul de atac kr al taisului este unghiul dintre planul muchiei de aschiere PT si
planul de lucru Pf, masurat in planul de baza Pr.
Unghiul complementar de atac al taisului yr este unghiul dintre planul muchiei
de aschiere PT si planul posterior PP, masurat in planul de baza.
Unghiul de inclinare al taisului lT este unghiul dintre muchia taisului si planul
de baza al sculei Pr, masurat in planul muchiei de aschiere, PT.
Unghiul de varf al taisului er este unghiul dintre planul muchiei de aschiere si
planul muchiei taisului, PT si planul muchiei taisului secundar PT', masurat in planul de
baza, Pr:
kr +er +kr' =180o (1)
Unghiuri pentru determinarea pozitiei fetei de degajare
Unghiul de degajare normal gn este unghiul dintre fata de degajare Ag si planul
de baza Pr al sculei, masurat in planul normal al muchiei de aschiere Pn.
Unghiul de degajare ortogonal g0 este unghiul dintre fata de degajare Ag si
planul de baza al sculei, Pr, masurat in planul ortogonal al fetei de degajare Pg.
Unghiuri pentru determinarea pozitiei taisului
Unghiul de ascutire normal bn este unghiul dintre fata de degajare Ag si fata de
asezare Aa, masurat in planul normal al muchiei taisului Pn.
Unghiul de ascutire ortogonal b0 este unghiul dintre fata de degajare Ag si fata
de asezare Aa, masurat in planul de masurare al sculei P0.
Unghiuri pentru determinarea pozitiei fetei de asezare
Unghiul de asezare normal an este unghiul intre fata de asezare Aa si planul
muchiei de aschiere PT, masurat in planul normal al muchiei taisului, Pn.
Unghiul de asezare ortogonal a0 este unghiul dintre fata de asezare Aa si planul
muchiei de aschiere PT, masurat in planul de masurare al sculei, P0.
Botez, E., Bazele generarii suprafetelor pe masini - unelte, Editura Tehnica, Bucuresti,
1966.
2. Belous, V., Sinteza sculelor aschietoare, Editura Junimea, Iasi, 1980.
3. Belous, V., Proiectarea sculelor, I. P. Iasi, 1977.
4. Brandasu, P. D., Proiectarea sculelor aschietoare, Vol I, Editura Universitatii din Sibiu,
1994.
5. Capatina, N., Contributii la perfectionarea constructiv - functionala a frezelor melc
modul cu dinti decalati, Teza de doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati,
1998.
6. Ciolacu, F. G., Muresan, N., Rosca, A. S., Fluide pentru aschiere - Caracterizare,
evaluare, utilizare, Editura Universitaria, Craiova, 2000.
7. Cozminca, M., Panait, S., Constantinescu, C., Bazele aschierii, Editura Gh. Asachi, Iasi,
1995.
8. Cozminca, M., Bazele aschierii si generarii suprafetelor, Vol. I si II, Lito. I. P. Iasi,
1982.
9. Cozminca, M., Contributii la introducerea teoriei dislocatiilor in cercetarea
deformatiilor plastice prin aschiere, Teza de doctorat, I. P. Iasi, 1974.
10. Croitoru, I., Cercetari privind imbunatatirea metodologiilor de evaluare a fortelor de
aschiere, Teza de doctorat, Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Iasi, 2000.
11. Ditu, V., Bazele generarii suprafetelor si scula aschietoare, Editura Universitatii
Transilvania, Brasov, 1999.
12. Dumitras, C., Militaru, C., Aschierea metalelor si fiabilitatea sculelor aschietoare,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.
13. Dreucean, A., Masini - unelte si prelucrari prin aschiere, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1968.
14. Duca, Z., Aschierea metalelor, I. P. Bucuresti, 1957.
15. Duca, Z., Bazele teoretice ale prelucrarilor pe masini - unelte, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1969.
16. Enache, st., Minciu, C., Proiectarea asistata a sculelor aschietoare, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1984.
17. Enache, st., Belous, V., Proiectarea sculelor aschietoare, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1983.
18. Epureanu, Al., Pruteanu, O., Gavrilas, I., Tehnologia constructiilor de masini, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984.
19. Fetecau, C., Relatii parametrice la prelucrarea prin aschiere, Editura Tehnica,
Bucuresti, 2001.
20. Fetecau, C., Sinteza unor procedee de ascutire a burghiilor elicoidale cu taisuri curbe,
Teza de doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 1997.
21. Frumusanu, G., Contributii la studiul profilarii sculelor pentru prelucrarea rotilor
dintate conice ale angrenajelor precesionale, Teza de doctorat, Universitatea Dunarea
de Jos din Galati, 1998.
22. Ghita, E., Contributii la studiul prelucrabilitatii prin aschiere a suprafetelor poliforme,
Teza de doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 1990.
23. Granovskii, G. I., Rezanie metalov, Vasaia scola, Moskva, 1985.
24. Gramescu, T., Picos, C., Slatineanu, L., Cercetari privind prelucrabilitatea unor fonte
aliate, a II-a Conferinta de procese si utilaje de prelucrare la rece, Vol. I, Timisoara,
1978.
25. Gramescu, T., Picos, C., Slatineanu, L., Grigoriu, I., Instalatii pentru studiul
prelucrabilitatii prin frezare, Brevet R.S.R. nr 74915/1977.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
