Istoria Presei

Perspectiva abordarii domeniului presupune ,,ab initio" cateva precizari, necesare sublinieri

pentru a motiva demersul sintetic, uneori schematic - argument pentru intentia noastra doar de

introducere in istoria presei.

Diversitatea formelor jurnalistice a mass-media reclama o radiografiere in diacronie,

subliniind astfel evolutia lor intr-o determinare contextuala generatoare de sensuri noi la fiecare

investigare. Istoria presei este implicit istoria societatilor in ansamblu.

Profilul social, economic, cultural al unei epoci poate fi reconstituit din ,,arhivele

cotidianului", ceea ce s-au dorit a fi si chiar au fost presa scrisa si presa audio-vizuala.

Istoria presei plaseaza intr-un sistem axiologic si un altul evolutiv chiar viata presei.

Cum intr-o abordare istorica a presei este necesar sa se cunoasca si ,,actorii" comunicarii,

jurnalistii si publicul-tinta, inevitabil se va vorbi de pasiune si de orizont de asteptare, plasate pe

o axa care are ca punct median produsul mediatic.

Si ca in orice demers evaluativ se vor evidentia modelele. In cazul presei doua tipuri de

modele intereseaza:

- jurnalistul, reper intr-o ierarhie a personalitatilor de gen care a generat o schimbare sau a

fost initiatorul si deschizatorul de drumuri, numele lui devenind simbol (Gutenberg, Marconi,

Pulitzer);

- jurnalistul - scriitor (sau scriitorul-jurnalist) care a fost vocea dominanta a timpului sau si

care a performat un gen publicistic sau a creat o specie jurnalistica.

Prezenta scriitorilor in viata presei a fost o permanenta, istoria consemnand biografii de

exceptie. Swift, Beaumarchais, Balzac, Cehov sau Dostoievski sunt doar cateva exemple celebre

din literatura universala. Cultura romaneasca retine nume de prestigiu: de la Hasdeu la

Eminescu, de la Camil Petrescu la Geo Bogza, de la Tudor Arghezi la Adrian Paunescu sau

Octavian Paler.

Cele doua tipuri de discurs, publicistic si literar pot coexista in activitatea scriitorilor sau se

pot genera reciproc, ocupand fiecare loc prioritar in activitatea jurnalistica sau scriitoriceasca.

Inedite vor fi genurile ,,de frontiera" care se vor naste, gratie talentului si ingeniozitatii

creatorilor. Romanul foileton, reportajul, tableta, pamfletul sunt doar cateva genuri care sunt de

reperat inca din perioada de impunere a tiparului si sunt si azi puncte de interes in presa

informativa sau de atitudine, de tip magazin sau culturala. Definite la inceput ca maniere

personale de abordare a discursului publicistic, genurile de frontiera vor deveni ,,piatra" de

5

incercare pentru jurnalistii cu veleitati literare, ca si pentru scriitorii ce doresc sa se implice in

viata presei.

Interferenta celor doua discursuri permite penetrarea in zone de mare atractivitate pentru un

public -tinta divers, eterogen si numeros.

Investigarea specificitatii si evolutia acestor genuri ofera camp deschis analizei universului

literar si al mass-media. Este o oportunitate pentru tinerii comunicatori de a se documenta in

doua domenii ce reclama cultura generala, iar cele doua modalitati de discurs prin interferenta

conduc la potentarea creativitatii.

Doua lumi ce par diferite, beletristica si jurnalismul, pot coexista fericit prin genuri ,,de

frontiera" - camp lingvistic si estetic marcat de potentialitate. Acesta este punctul de interes

poate cel mai apreciat de un tanar comunicator, dornic de a se manifesta creativ si in plan literar

si in plan jurnalistic.

Revenind la istoria presei consideram necesar ca inainte de abordarea diacronica sa definim

produsul mediatic in relatie contextuala si in raport cu destinatarul, precizandu-i rolurile si

functiile generatoare de statutul mult invidiat de ,,a patra putere" in stat.

19. Bertrand, Claude-Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare, Institutul European,

2000

20. Bourdieu, Pierre Despre televiziune urmat de Domina.ia jurnalismului Ed.

Meridiane, Bucure.ti, 1998

21. Coman, Mihai Introducere in sistemul mass-media, Polirom, Ia.i, 1999

22. Constantinescu, Mircea: Vedeta Eseu in psihosociologia media Ed. Cartea

Romaneasc.,2001

23. Defleur, M., Ball-Rokealh, S.- Teorii ale comunic.rii de mas. Ed. Polirom, Ia.i, 1999

24. Joule, R. V. &Beauvois, J. L. , Tratat de manipulare, Ed. Antet, 1997

25. Kunczik, Michael, Zipfel, Astrid Introducere in tiin.a publicisticii i a comunic.rii,

Ed. Universitas Napocensis, 1998

26. Lochard, Boyer.Comunicarea mediatic. Institutul European, Ia.i, 1998

27. Miege, Bernard, Societatea cucerit. de comunicare, Ed. Polirom, Ia.i, 2000

28. Mucchielli, Alex, Arta de a influen.a, Ed. Polirom, Ia.i, 2002

29. Pailliart, Isabelle, Spa.iul public i comunicarea, Ed. Polirom, Ia.i, 2002

30. Petcu, Marian Tipologia presei romane.ti. Institutul European, Ia.i, 2000

31. Petcu, Marian, Sociologia mass media, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002

32. Silverstone, Roger: Televiziunea in via.a cotodian.,Polirom, Ia.i, 1999

33. Sorlin, Pierre, Mass media, Institutul European, 2002

34. Stan, Constantin, Libertate supravegheat. Tehnici de redactare, Ed. Funda.iei

Meridian, Craiova, 2000