Fundamentele Marketingului

Fundamentele teoretice ale Marketingului în administraţia publică

Concept – Forme – Domenii de exprimare

Cercetătorii în domeniul marketingului apreciază că istoria acesteia este atât de lungă cât evoluţia omului. Paradoxul este că deşi are o vechime aşa de mare este considerat ca fiind ştiinţa cea mai tânără între disciplinele economice.

Esenţa marketingului ne îndreaptă la primele naţiuni de economie politică care spuneau că omul in particular şi societatea în general au anumite nevoi individuale sau comune care trebuie satisfăcute.

Marketingul se ocupă tocmai cu această a acţiunii umane de a cunoaşte amănunţit toate nevoile şi de a satisface dorinţele la cote cât mai ridicate.

Nu există o definiţie unanim acceptată de către specialiştii în domeniu. Sunt atâtea definiţii câte cărţi există în domeniu.(aproximativ 1500 de definiţii)

Concepţii

Marketingul înseamnă crearea de avantaje de timp loc şi posesie.

Marketingul înseamnă a oferii produse şi servicii potrivite la oameni potriviţi la locul potrivit la preţul potrivit şi mijloace de promovare potrivite.

Marketingul este un proces social şi managerial prin care specialiştii obţin ce au nevoie şi ce doresc prin crearea şi schimbul de produse ca urmare a unor cercetări şi experimente îndelungate.

Marketingul reprezintă o activitate sistemică fundamentală ştiinţific desfăşurată de o entitate calificată în vederea obţinerii unui răspuns favorabil din partea unui public predeterminat.

Forme de exprimare

- o atitudine ce se bazează pe o idee predestinată iar societăţile capitaliste una din atitudini vis a vis de produse o reprezintă preţul şi calitatea.

- comportamentul de marketing ce presupune existenţa unui organ de specialitate la nivelul societăţii şi care armonizează relaţiile dintre nevoile umane şi posibilitatea de a le satisface.

- marketingul în acţiune dat de faptul că apare corporaţiile internaţionale particulare sau de stat au compartimente de marketing uneori mai numeroase în sfera desfacerii decât în sfera producţiei şi care îşi adaptează politicile în funcţie de viaţă.

Deşii cu o vechime atât de mare marketingul a cunoscut primele interpretări în SUA la jumătatea secolului trecut .

Multă vreme a fost confundat cu politica pronaţională a societăţilor comerciale care obţin profit.

La începutul anilor 70 marketingul a trecut din sfera privată în sfera socialului în domeniul public şi şi-a pierdut rolul său iniţial a intrat în zona nonprofitului.

În sfera nonprofitului marketingul nu aduce rezultate imediate şi uneori nu aduce nici rezultate materiale sau sub formă bănească (biserici, muzee, poliţie, administraţie locală).

În nonprofitul marketingului are rol de a desfăşura o activitate după criterii raţionale în sensul că gestionând resurse pe care le are la dispoziţie şi trebuie să realizeze efecte pozitive pe o temă propusă.

Marketingul unei idei presupune influenţarea opiniei publice de a adera la o cauză cum este ecologia de exemplu şi astfel ia naştere marketingul ecologic.

Marketingul unui loc care are rolul de a mobiliza masele de a participa la adunări colective de genul celor religioase sau patriotice.

Marketingul unei persoane care are rol de a crea o anumită atitudine favorabilă faţă de o persoană pentru a fi aleasă primar sau preşedinte.

O formă avansată a marketingului a fost aceea când aceasta sa implicat în domeniul social.

Părintele marketingului social americanul Fillip Cotler introduce în 1971 ideea că modelele marketingului trebuie introduse în domeniul social cu rol de a schimba deprinderile şi atitudinile funcţiilor publice dar nu în interesul lor şi în beneficiul societăţii.

În legătură cu marketingul social este marketingul public – 80% din mijloacele publice se găsesc în sfera serviciului public (sănătate, învăţământ, transport, apărare)

Principali actori ai marketingului public sunt nevoia publică piaţa prestatorului şi utilizatorul care îl mai numim şi client.

În administraţia publică marketingul uzitează de principii, metode şi tehnici de perfecţionare a activităţilor publice dar şi tehnici de perfecţionare a activităţilor publice dar şi continuă găsirea de noi modalităţi de a satisface raţional şi eficient cererile în continuă creştere ale cetăţenilor.

Principiile marketingului din administraţia publică

1 .prin definiţie administraţia publică se află în serviciul cetăţeanului şi de aceea servirea acestuia şi punerea la dispoziţie a tuturor resurselor de care dispun trebuie să fie misiunea principală a administraţiei publice.

2. principiul flexibilităţii sau permanenţa adaptare a necesităţilor în continuă creştere ale cetăţenilor.

3 .cunoaşterea permanentă a nevoilor sociale şi prevederile celor viitoare.

4 .aplicarea principiilor economiei de piaţă

Cetăţeanul client vine în contact cu furnizorul de servicii care este administraţia publică iar prin această confruntare câştigă sau pierde administraţia care rezolvă cel mai bine o problemă iar acest lucru se vede la alegeri.

Un procedeu specific marketingului este acela de a găsi ţinta către cine se adresează activităţile sau serviciile sociale.

Pentru administraţia publică ţinta poate fi adresată în mai multe sesiuni:

- pentru publicul intern al organizaţiei sau instituţiei (funcţionari publici, şefi de birouri, şefi de compartimente)

- pentru publicul extern al instituţiei (cetăţenii pentru care lucrează serviciile publice şi care au ponderea cea mai mare)

- pentru publicul tradiţional şi viitor şi care se referă la cei care au beneficiat cândva de servicii sociale precum şi noilor generaţii care se formează.

- pentru publicul oponent în special – publicul se alte orientări politice.

Aplicarea principiilor marketingului în administraţia publică în România

România ca şi celelalte ţări foste socialiste prin masuri susţinute încearcă să ajungă din urmă ţările cu experienţă în domeniu marketingului. Prima şi cea mai importantă problemă este aceea că marketingul public trebuie să aducă în locul funcţionarilor seci, intransigenţi, duri, corupţi din sistemul socialist funcţionari corecţi orientaţi către cetăţeni şi nevoile acestora.

Promovarea marketingului în domeniul administraţiei publice este o problemă inedită în cadrul reformelor economice şi sociale din România.

Unul din principalii indicatori cu care operează marketingul este gradul de satisfacţie sau măsura în care un cetăţean este mulţumit de modul cum a fost rezolvat de către administraţia publică. Gradul de satisfacţie. Peste 60%nu sunt mulţumiţi de administraţia publică.

Cele mai multe acuze aduse se referă la cinste profesionalism competenţă amabilitate iar organelor de conducere li se impută că folosesc funcţia în interes personal că sunt corupţi şi sunt implicaţi în afaceri comune cu instituţia pe care o conduc.

Criteriul de operare a marketingului îl reprezintă eficienţa activităţii publice şi din această cauză în România utilizarea banului public reprezintă numeroase lacune.

Bugetele instituţiilor sunt tot mai mici în timp ce transferurile de la bugetul central către cel local se fac pe criterii politice

Apoi acolo unde se fac licitaţii câştigă o anumită clientelă politică care în schimbul primirii unor contracte returnează banii înapoi la părţi

Forma de analiză a marketingului a administraţiei publice locale.

O reprezintă percepţia opiniei publice faţă de o situaţie sau alta şi a presei.

Din start în România mediul privat are o apreciere mai dună faţă de cei din domeniul public.

Funcţionarul public din România este perceput incompetent, slab motivat, birocrat, obedient, politizat, lipsit de iniţiativă, corupt şi arogant.

Funcţionarul public nu răspunde la timp cererilor cetăţenilor aplică tarifele cele mai mari şi au o atitudine neprietenoasă faţă de oameni.

Marketingul ca mod de abordare a administraţiei publice

1 .cetăţeanul român se află într-o triplă ipostază – solicitant sau client, contribuabil şi beneficiar al serviciilor instituţiilor publice.

2. restabilirea şi constituirea încrederii cetăţeanului în administraţia publică prin faptul că acesta îşi onorează obligațiile şi realizează eficienţa nu numai economică ci şi socială.

3. reducerea birocraţiei printr-o atitudine angajantă şi onestă a funcţionarului public în relaţia cu cetăţenii. Cel puţin din punct de vedere teoretic România are adoptat un cod de conduită a funcţionarului public (legea 7/2004)

Mediul de marketing

În dezvoltarea actuală a omenirii specialişti au identificat următoarele tendinţe :

- trecerea de la societatea industrială la societatea informaţională.

- trecerea de la centralizare la descentralizare;

- trecerea de la democraţia reprezentativă la cea participativă:

- sunt în continuă creştere privatizarea serviciului social de stat;

- ascensiunea femeii în funcţii de conducere

- triunghiul individualităţii