Bazele Comerțului

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

CUPRINS 2
CAPITOLUL I 5
DISTRIBUŢIA MĂRFURILOR 5
1.1. Conţinutul, rolul şi funcţiile distribuţiei mărfurilor 6
1.1.1. Conţinutul distribuţiei mărfurilor 6
1.1.2. Rolul şi funcţiile distribuţiei 7
1.2. Tipologia canalelor de distribuţie 8
1.3. Circuite de distribuţie pentru bunurile de consum individual, produse de utilizare productivă, produse agricole şi servicii 10
1.4. Evoluţia distribuţiei mărfurilor şi a circuitelor comerciale pe plan mondial 15
1.5. Aspecte specifice privind distribuţia mărfurilor şi circuitele comerciale în cadrul Uniunii Europene 19
CAPITOLUL II 25
COMERŢUL - ACTIVITATE PROFESIONALĂ ÎN ECONOMIE 25
2.1. Comerţul: definire, istoric, conţinut, funcţii 25
2.1.1. Definirea noţiunii de comerţ 25
2.1.2. O succintă abordare istorică 26
2.1.3. Conţinutul activităţii de comerţ 29
2.1.4. Funcţiile comerţului 31
2.2. Actele de comerţ 36
2.3. Comerciantul 40
2.3.1. Definirea noţiunii de comerciant 40
2.3.2. Restricţiile cu privire la libertatea de a exercita diverse activităţi comerciale 41
2.3.3. Obligaţiile şi prerogativele comerciantului 42
CAPITOLUL III 48
COMERŢUL CU RIDICATA 48
3.1. Conţinutul activităţii şi rolul economic al comerţului cu ridicata 48
3.1.1. Conţinutul activităţii de comerţ cu ridicata 48
3.1.2. Rolul economic al comerţului cu ridicata 50
3.2. Funcţiile comerţului cu ridicata 53
3.3. Tipologia activităţii comerciale cu ridicata 54
3.4. Tendinţe în evoluţia comerţului cu ridicata pe plan mondial 58
CAPITOLUL IV 65
COMERŢUL CU AMĂNUNTUL 65
4.1. Conţinutul activităţii, rolul economic şi funcţiile comerţului cu amănuntul 65
4.2. Tipologia activităţii comerciale cu amănuntul 69
4.2.1. Sectorizarea activităţii comerciale cu amănuntul 69
4.2.2. Structura formelor de vânzare utilizate în comerţul cu amănuntul 74
4.3. Tendinţe în evoluţia comerţului cu amănuntul pe pian mondial 85
4.3.1. Factorii de influenţă a evoluţiei comerţului cu amănuntul pe plan mondial 85
CAPITOLUL V 104
SERVICIILE COMERCIALE 104
5.1. Locul serviciilor în cadrul comerţului contemporan 105
5.2. Conţinutul serviciilor comerciale 107
5.2.1. Sistemul de definire a serviciilor comerciale 108
5.2.2. Caracteristicile serviciilor comerciale 109
5.2.3. Comensurarea utilităţii şi integrarea serviciilor comerciale în complexul de facilităţi oferit consumatorilor 113
5.3. Tipologia serviciilor comerciale şi implicaţiile ei asupra strategiilor de distribuţie 114
5.4. Tendinţe pe plan mondial în dezvoltarea serviciilor comerciale 119
CAPITOLUL VI 133
RELAŢIILE COMERCIANŢILOR CU PRODUCĂTORII 133
6.1. Conţinutul şi necesitatea relaţiilor comercianţilor cu producătorii 133
6.2. Formele relaţiilor comercianţilor cu producătorii 136
6.2.1. Negocierea - atribut al schimbului 137
6.2.2. Relaţiile precontractuale 139
6.2.3. Relaţiile contractuale 141
6.2.4. Relaţiile postcontractuale 144
6.3. Reglementări juridice privind relaţiile comercianţilor cu producătorii 145
CAPITOLUL VII 149
RELAŢIILE COMERŢULUI CU CONSUMATORII 149
7.1. Locul relaţiilor cu consumatorii în ansamblul activităţii comerciale 150
7.2. Conţinutul relaţiilor comerţului cu consumatorii 151
7.3. Baza motivaţională a relaţiilor comerţ-consumator 154
CAPITOLUL VIII 162
PROTECŢIA CONSUMATORULUI 162
8.1. Conceptul de protecţie a consumatorilor 162
8.2. Structura câmpului de acţiune al protecţiei consumatorilor 164
8.3. Obiectivele programelor de protecţie a consumatorilor 169
8.4. Organizarea procesului de protecţie a consumatorilor , 172
8.4.1. Implicarea puterii publice în procesul de protecţie a consumatorilor 172
8.4.2. Organizarea consumatorilor, ca formă proprie de protecţie a drepturilor acestora 179
CAPITOLUL IX 188
POSIBILITĂŢI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII COMERCIALE 188
9.1. Principiile organizării activităţii comerciale 188
9.2. Firma comercială 199
9.3. Tipuri de firme comerciale 201
CAPITOLUL X 213
SISTEME DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL 213
10.1. Comerţul independent 214
10.2. Comerţul asociat 215
10.2.1. “Grupările de cumpărare” sau “cooperativele” comercianţilor cu amănuntul 215

Extras din curs:

CAPITOLUL I

DISTRIBUŢIA MĂRFURILOR

Problematica distribuţiei mărfurilor, prin complexitatea sa, trebuie abordată într-un context mai larg, pentru a putea evidenţia consistenţa şi perspectivele unui asemenea sector, luându-se în considerare, pe de o parte, diversitatea formelor sale - comerţ cu amănuntul, comerţ cu ridicata, comerţ mijlociu etc. - iar pe de altă parte, necesitatea unei evaluări corecte a rolului său, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea producţiei, cât şi în promovarea şi modernizarea consumului, astfel încât să poată fi apropiată de toate celelalte forme şi sectoare ale pieţei. Într-o asemenea accepţiune, este necesar a se porni de la schimbul de mărfuri şi rolul acestuia în evoluţia economică a fiecărui stat sau comunitate.

Organizarea schimburilor de mărfuri, în realizarea cărora este antrenat comerţul, constituie unul dintre actele fundamentale ale societăţii. Acest act care antrenează întreaga structură socială, prin acţiuni mai mult sau mai puţin spontane, defineşte, de fapt, locul economiei în ansamblul vieţii sociale, specializarea tot mai puternică şi delimitarea din ce în ce mai riguroasă a domeniilor de acţiune atât în cadrul frontierelor naţionale, cât şi pe scară mondială.

Multitudinea de întreprinzători particulari sau colectivi, ce produc sau comercializează produse, creşterea numărului de consumatori sau a între¬prinderilor utilizatoare ce au nevoie de produse, apariţia cumpărătorilor repre¬zentanţi, precum şi a diferitelor categorii de intermediari au generat, în timp, apariţia unui cadru propice desfăşurării şi derulării schimburilor respective. Un asemenea cadru este reprezentat de piaţă, care apare ca un ansamblu de medii de comunicaţii prin care vânzătorii se informează unilateral asupra a ceea ce se oferă, a ceea ce au nevoie, asupra preţurilor pe care le cer şi pe care le propun, în scopul încheierii tranzacţiilor.

Pe măsura dezvoltării societăţii, piaţa a cunoscut evoluţii spectaculoase, trecând prin stadii succesive, de la forma sa tradiţională, reprezentată de halele publice, la forma sa modernă, bazată pe reţele de comunicaţii şi de distribuţie, care generează adevărate şocuri asupra organizării schimburilor din întreaga lume. Un asemenea context impune, în actuala perioadă, o cercetare deosebită pentru a defini conţinutul complex al pieţei şi al limbajului comunicaţiilor, fenomen ce apare ca deosebit de important atât pentru dezvoltarea şi derularea actelor de vânzare-cumpărare, cât şi a activităţii comerciale în general.

O componentă importantă a activităţii pe care agenţii economici o desfăşoară în cadrul pieţei este reprezentată de procesul de comercializare.

În economia modernă, caracterizată printr-o complexitate deosebită, cazurile în care un O componentă importantă a activităţii pe care agenţii economici o desfăşoară în cadrul producător poate să-şi vândă direct mărfurile realizate sunt mai rare. Fabricantul lumii moderne are posibilitatea de a apela la o serie de intermediari ce îndeplinesc în cadrul pieţei diverse funcţii, alcătuind anumite circuite comerciale sau intrând ca elemente componente ale lanţului logistic specific fiecărui produs destinat pieţei. Căutând să vină în sprijinul tuturor participanţilor la realizarea fluxului produselor (producător → comerţ cu ridicata → comerţ cu amănuntul → consumator) lucrarea de faţă încearcă să lămurească o serie de probleme legate de distribuţie, abordate din punct de vedere comercial. Ea uşurează astfel procesele de decizie cu privire la stabilirea circuitelor produselor, atât sub aspectul fundamentării căilor de alegere a canalelor de distribuţie de către producători şi stabilirea logisticii corespunzătoare acestora, cât şi în ceea ce priveşte sistemele de integrare a grosiştilor, detailiştilor în vederea asigurării reţelei de unităţi şi a formelor corespunzătoare de comercializare a mărfurilor în cadrul fiecărei zone şi a tuturor punctelor de consum.

1.1. Conţinutul, rolul şi funcţiile distribuţiei mărfurilor

1.1.1. Conţinutul distribuţiei mărfurilor

Termenul de distribuţie desemnează ansamblul mijloacelor şi al operaţiunilor care asigură punerea la dispoziţia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor şi serviciilor realizate de către întreprinderile producătoare. Sau, altfel spus, distribuţia reprezintă procesul prin care bunurile şi serviciile sunt puse la dispoziţia consumatorilor - intermediari sau finali - asigurându-li-se acestora facilităţile de loc, timp, mărime etc, potrivit cerinţelor pe care le manifestă în cadrul pieţei.

Mijloacele şi operaţiunile desemnate prin termenul de distribuţie se clasifică în două mari categorii, ce pot fi consemnate prin noţiunile de “distribuţie comercială” şi distribuţie fizică”. Distribuţia comercială constă în a transfera titlul de proprietate asupra produsului de la producător la consumator. Distribuţia respectivă poate fi asigurată prin intermediul agenţilor de distribuţie. Aceştia pot fi individuali, ca de exemplu vânzătorii din întreprindere, sau pot fi întreprinderi de comerţ cu ridicata, societăţi comerciale ce se ocupă de comerţul prin corespondenţă sau de comerţul cu amănuntul etc. Distribuţia fizică, la rândul său, constă în a pune, din punct de vedere material, bunurile şi serviciile la dispoziţia consumatorilor, cu ajutorul mijloacelor de transport şi al stocajului. Distribuţia fizică mai este întâlnită în literatura de specialitate şi sub denumirea de logistică comercială.

În economia modernă, a cărei evoluţie este bazată pe o funcţionare liberă a mecanismului de piaţă, procesul de distribuţie se are în vedere ca un proces care trebuie să contribuie la promovarea progresului economic general. Într-un asemenea cadru de interpretare, distribuţia depăşeşte limitele unei simple vehiculări de mărfuri, adăugând sau asociind acesteia o gamă de servicii în continuă creştere, precum şi o influenţă activă a producţiei, pe baza cunoaşterii amănunţite a consumatorilor. Drept urmare, conceptul de distribuţie nu trebuie confundat cu mişcarea mărfurilor. În timp ce mişcarea mărfurilor are în vedere deplasarea fizică a mărfurilor de la producţie la consum, conceptul de distribuţie are în vedere un proces mai larg, care începe în momentul în care produsul este gata pentru a fi lansat pe piaţă şi se sfârşeşte o dată cu consumarea actului de vânzare la consumatorul final. în acest interval de timp şi spaţiu au loc o serie de activităţi economice, cum ar fi: livrarea mărfurilor, transportul acestora, depozitarea şi conservarea lor, stocarea, vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul etc.; mobilizarea resurselor materiale, financiare şi umane necesare realizării procesului respectiv; stabilirea modalităţilor de transfer a titlurilor de proprietate şi asigurarea practică a acestor titluri etc. Toate acestea au drept scop satisfacerea corespunzătoare a nevoilor consumatorilor şi, prin aceasta, creşterea cifrei de afaceri, generatoare de profit, a fiecărei firme implicate în tranzacţiile comerciale.

1.1.2. Rolul şi funcţiile distribuţiei

Producătorii şi consumatorii, în cadrul oricărei societăţi, sunt separaţi prin .distanţă, prin ignorarea reciprocă a mijloacelor şi nevoilor, prin disproporţii între cantităţile oferite de către fiecare producător şi cele cerute de fiecare consumator, precum şi prin decalajul dintre perioadele de realizare a produselor şi momentul manifestării nevoilor. Comerţul, ca fază intermediară esenţială între funcţia producţiei şi cea a consumului sau a utilizării, trebuie să asigure echilibrul necesar în cadrul pieţei şi fluiditatea actelor de vânzare-cumpărare.

Pornind de la aceste considerente, distribuţiei îi revine rolul de a regulariza “iscarea bunurilor şi serviciilor între producţie şi consum şi de a satisface nevoile consumatorilor, furnizându-le o serie de servicii ca: proximitatea preţului de vânzare, posibilitatea de a alege dintr-un sortiment larg bunurile şi serviciile ce corespund cel mai bine nevoilor şi exigenţelor etc. în vederea realizării echilibrului necesar în cadrul pieţei, prin regularizarea mişcării bunurilor şi serviciilor între producţie şi consum, distribuţia reuneşte un ansamblu de funcţii economice esenţiale atât pentru producători cât şi pentru consumatori, permiţând scurgerea producţiei spre locurile de consum, în cele mai bune condiţii.

Între principalele funcţii ale distribuţiei, literatura de specialitate consemnează:

• schimbarea proprietăţii asupra produsului, respectiv efectuarea transferului succesiv al dreptului de proprietate de la producător la consumator prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare;

• deplasarea produselor de la producător la consumator prin intermediul activităţilor de transport, stocare, condiţionare, manipulare, demontare sau asamblare, ambalare, etalare, vânzare etc.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Bazele Comertului.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
253 pagini
Imagini extrase:
253 imagini
Nr cuvinte:
129 693 cuvinte
Nr caractere:
698 517 caractere
Marime:
377.96KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Marketing
Predat:
la facultate
Materie:
Marketing
Profesorului:
Stela Dima
Sus!