Statistică

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

Cap. 1 STATISTICA, INSTRUMENT DE CUNOASTERE A FENOMENELOR ECONOMICO - SOCIALE
3
1.1. Necesitatea cunoasterii fenomenelor si proceselor din natura si societate
4
1.2. Conceptul de statistica
4
1.3. Scut istoric al activitatii statistice
5
1.4. Obiectul si metoda statisticii
6
1.5. Locul statisticii in sistemul stiintelor social-economice
7
1.6. Concepte de baza utilizate in statistica
8
Cap. 2 CERCETAREA STATISTICA - PROCESUL OBTINERII DATELOR STATISTICE
11
2.1 Sistemul informational statistic
12
2.2. Organizarea unei cercetari statistice
13
2.3 Observarea statistica
13
2.4 Metode de observare statistica
16
2.5. Erorile de observare statistica
17
2.6. Controlul datelor statistice
18
Cap. 3 PRELUCRAREA DATELOR STATISTICE
19
3.1. Prelucrarea primara a datelor statistice
20
3.2. Scala de masura
20
3.3. Codificarea datelor statistice
21
3.4. Clasificarea statistica
21
3.5. Gruparea datelor
22
3.6. Gruparea pe intervale egale
23
3.7. Centralizarea datelor
25
3.8. Prezentarea datelor statistice
25
3.8.1. Tabelul statistic
25
3.8.2. Seria statistica
26
3.8.3. Prezentarea grafica a datelor
27
3.9. Marimi relative
31
3.9.1. Notiuni generale
31
3.9.2. Marimi relative de structura
31
3.9.3. Marimi relative de coordonare
33
3.9.4. Marimi relative ale planului
33
3.9.5. Marimi relative de dinamica
34
3.9.6. Marimi relative de intensitate
34
Cap. 4 INDICATORII TENDINTEI CENTRALE
35
4.1. Media aritmetica
36
4.2. Media armonica
40
4.3. Media patratica
41
4.4. Media geometrica
42
4.5. Mediana
42
4.6. Modul
44
II
Cap. 5 INDICATORII VARIATIEI SI ASIMETRIEI
47
5.1. Indicatori simpli ai variatiei
48
5.1.1. Amplitudinea maxim[ a varia'iei
48
5.1.2. Abaterea interquartilica si interdecilica
49
5.1.3. Abaterea liniara
54
5.2. Indicatorii sintetici ai variatiei
54
5.2.1. Abaterea medie patratica
55
5.2.2. Dispersia
55
5.3. Indicatorii ce masoara asimetria
57
Cap. 6 SELECTIA STATISTICA
61
6.1. Notiuni generale, avantajele selectiei statistice
62
6.2. Reprezentitivitatea esantionului
64
6.3. Procedee de selectie
64
6.4. Erorile cercetarii selective
65
6.5. Principalele tipuri de selectie statistica
69
6.5.1. Selectii aleatoare simple
70
6.5.2. Selectia tipica (stratificata)
72
6.5.3. Selectia de serii
73
6.6. Extinderea rezultatelor selectiei asupra colectivitatii generale
73
Cap. 7 ANALIZA LEGATURILOR DINTRE FENOMENELE ECONOMICO - SOCIALE
75
7.1. Analiza repartitiilor multidimensionale in statistica social - economica
75
7.2. Clasificarea legaturilor dintre fenomenele economice si sociale
75
7.3. Metode de analiza
78
7.3.1. Metode simple
79
7.3.2. Metode analitice de masurare a legaturilor statistice
81
7.4. Masurarea intensitatii legaturii
85
7.4.1. Coeficientul de corelatie lineara
85
7.4.2. Raportul de corelatie
86
7.5. Corelatia multipla in cazul distributiilor multidimensionale de forma liniara
88
7.6. Metode neparametrice de masurare a intensitatii legaturilor dintre fenomene
89
7.6.1. Tabelul de asociere si coeficientul de asociere
89
7.6.2. Coeficientul de corelatie a rangurilor
90
Cap. 8 ANALIZA SERIILOR CRONOLOGICE
95
8.1. Notiuni generale. Concepte. Clasificari
96
8.2. Reprezentarea grafica
97
8.3. Factorii care influenteaza evolutia fenomenelor in timp
97
8.4. Clasificarea seriilor cronologice
98
8.5. Prelucrarea seriilor cronologice de intervale
98
8.6. Prelucrarea seriilor cronologice de momente
102

Extras din curs:

1.1. Necesitatea cunoasterii fenomenelor si proceselor din natura si societate Inca din cele mai vechi timpuri, s-a pus problema cunoasteri a tot ceea ce ne inconjoara. Ori pentru a cunoaste, este necesar sa masuram si sa comparam intr-un anumit fel, fenomenele si procesele existente in lumea inconjuratoare. Asa cum arata inca din secolul XIX, lordul Kelvin "daca ceea ce afirmi se poate masura si exprima in numere, atunci poti spune ca sti ceva despre un lucru; cand nu-l poti masura si exprima sub forma numerica, cunoasterea respectiva este slaba si nesatisfacatoare". Cu atat mai mult in epoca contemporana, cand fundamentarea realista a politicilor economice necesita informatii cit mai exacte si cuprinzatoare despre viata economica si sociala apare necesitatea unei stiinte, care sa asigure instrumentele si metodologia necesara comensurarii si cuantificarii fenomenelor complexe care apar in viata economica si sociala, care sa asigure necesarul de informatii utile procesului de conducere a vietii economice si a societatii. Acest rol ii revine statisticii, ca stiinta. Apare astfel necesitatea culegerii datelor despre fenomenele ce ne inconjoara, dar si prelucrarea pe baza unei metodologii coerente si fundamentate stiintific, astfel incat sa se obtina un sistem de indicatori care sa reflecte cat mai fidel realitatea studiata. 1.2. Conceptul de statistica Termenul "statistica", precum si formularea primelor concepte de statistica, dateaza din secolul al XVII-lea, desi modul statistic de abordare a fenomenelor iti pierde originea in negura timpului. Denumirea de "statistica" vine de la latinescul "status-us", ceea ce insemna pozitie, stare, situatie dar si stat, el fiind utilizat in sensul de "stare politica". Utilizarea pentru prima data a termenului de "statistica" i se atribuie lui Goltfried Anchenwalt (1719-1772), desi adjectivul "statisticus" aparuse si anterior in lucrari scrise in limba latina. In functie de modul cum este utilizat, termenul "statistica" capata diverse sensuri. Se intalneste cel mai frecvent in urmatoarele trei acceptiuni: - statistica - stiinta sau stiinta statisticii, reprezinta disciplina stiintifica cu obiect si metode proprii de cercetare, care studiaza latura cantitativa a fenomenelor de masa, in vederea caracterizarii lor numerice, cu ajutorul indicatorilor statistici. - statistica - activitate, reprezinta activitatea de culegere, prelucrare si valorificare a datelor, organizata in mod centralizat sau descentralizat. - statistica - reprezentare a datelor se refera la informatiile numerice care descriu un fenomen de masa sau societate, culese, sistematizate, prelucrate si apoi valorificate in diverse publicatii de specialitate (anuare statistice, reviste de specialitate, etc.) Sub oricare din cele trei acceptiuni este intalnit termenul de "statistica", este de retinut faptul ca el se refera la studierea fenomenelor e masa, ceea ce asigura un anumit grad de generalitate concluziilor statistice desprinse in urma cercetarilor efectuate.

CAP. 1 - STATISTICA, INSTRUMENT DE CUNOASTERE

5

1.3. Scut istoric al activitatii statistice. Asa cum s-a aratat, notiunea de statistica apare pentru prima data in secolul XVII. Insa, activitati cu caracter statistic au existat inca din cele mai vechi timpuri. Astfel, egiptenii cunosteau numarari ale populatiei, cu caracter regulat inca din vremea regatului vechi (mileniul III i.e.n.), chinezii dispuneau de informatii despre populatii si pamanturi cam din aceeasi perioada. In Grecia antica se efectuau operatiuni de stabilire a bogatiilor si impozitelor. In Imperiul Roman au fost organizate recensaminte (census) si anchete statistice inca din vremea imparatului August (anii 27 i.e.n.-14 e.n.) De-a lungul istoriei activitatea statistica a parcurs un proces lung de consolidare si sistematizare pentru a ajunge la ceea ca se cunoaste astazi sub numele de "statistica". Formele incipiente de statistica sunt:

- statistica practica, echivalenta cu efectuarea unor inregistrari sistematice sau izolate.

- statistica descriptiva, care echivala cu descrierea statului, facandu-se o expunere a situatie geografice, economice si politice.

Statistica, ca stiinta de sine statatoare, apare si se dezvolta odata cu: - Enuntarea legii numerelor mari de catre Jacob Bernoulli. - Enuntarea legii evenimentelor rare de catre S. D. Poisson. - Definirea legii normale de repartitie de catre K. F. Gauss. - Introducerea calcului probabilitatilor, si evidentierea avantajului acestuia in studiul fenomenelor complexe dependente de un complex de factori (C. Huggens, J. Bernoulli, P. S. Laplace). - Elaborarea metodelor de statistica matematica de Karl Pearson si Ronald Aylmer Fisher. Privind retrospectiv domeniul statisticii, un loc aparte ii revine belgianului Adolf Quetelet (1796-1874) al carui nume este asociat cu teoria "omului mediu" sau "homo statisticus'. Potrivit acestei teorii, diversele caractere fizice, intelectuale si morale ale oamenilor, observati in masa s-ar echilibra intr-o fiinta ideala, fictiva; oamenii reali ar fi distribuiti in jurul ei la intamplare, analog erorilor in masurarea unei marimi. Conceptul de "om mediu' sta la baza unor notiuni des utilizate in statistica mai tarziu, precum : repartitie, medie, dispersie, regularitate statistica. Interpretarea probabilistica a statisticii a fost dezvoltata ulterior si de altii oamenii de stiinta precum P. I. Cebisev, A. A. Markov, A. A. Ciuprov, Corado Gini, F. Y. Edgeworth, G. U. Yule, M. G. Kendall e.t.c.. In Romania prima lucrare avand caracter statistica este reprezentata de "Descrierea

Bibliografie:

1.

BARON T., BIJI E. si colectiv

- Statistica teoretica si economica, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1996

2.

CAPANU I., WAGNER P., MITRUT C.

- Sistemul Conturilor Nationale si agregate macroeconomice, Editura ALL, Bucuresti, l994

3.

CLELLAND R.C., BROWN FIRM., BURSK P.

- Basic statistics with Business Application, New York, 1974

4.

EJOV A.I.

- Ajustarea si calcularea seriilor de distributie, DCS, Bucuresti, 1963

5.

ISAIC-MANIU AL. MITRUT C., VOINEAGU V.

- Satistica pentru managementul afacerilor, Editura Economica, Bucuresti, 1995

6.

MOINEAGU C., NEGURA I., URSEANU V.

- Statistica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.

7.

PAGANO R. R.

- Understanding statistics in the behavioral sciences, West Publishing Company, St. Paul, 1981

8.

YULE G.U. , KENDALL M.G.

- Introducere in teoria statistica, Editia XIV revizuita, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969

9.

ZOUHHAD R., MAUSSAIRE A., ABERLEN J.

- Methodes quantitativesc - manuel &Applications, Edtura Dunod, 2001

10.

* * *

- Dictionar statistico - economic, Editia II-a,

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Statistica
    • cap-1-stat.pdf
    • cap-2-stat.pdf
    • cap-3-stat.pdf
    • cap-4-stat.pdf
    • cap-5-stat.pdf
    • cap-6-stat.pdf
    • cap-7-stat.pdf
    • cap-8-stat.pdf
    • cap-9-stat.pdf
    • coperta.pdf
    • curins1.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
11 fisiere
Pagini (total):
102 pagini
Imagini extrase:
135 imagini
Nr cuvinte:
37 336 cuvinte
Nr caractere:
218 092 caractere
Marime:
2.43MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Management
Tag-uri:
statistici, probabilistica
Predat:
la facultate
Materie:
Management
Profesorului:
Valerica Topliceanu
Sus!