Management public

Organizarea, ca termen general, inseamna actiunea (actiunile) prin care, in mod

metodic, se asigura desfasurarea eficienta a unei activitati.

Din punct de vedere al managementului public, organizarea reprezinta un

ansamblu de procese prin care se precizeaza si delimiteaza elementele componente

ale sistemului, sarcinile, competentele si responsabilitatile acestora precum si relatiile

care se stabilesc intre ele in cadrul sistemului administratiei publice cat si cele

externe, cu alte sisteme, in scopul satisfacerii cerintelor sociale.

Organizarea in administratia publica are ca scop crearea conditiilor pentru

indeplinirea atributiilor si realizarea sarcinilor care revin institutiilor si functionarilor

publici din cadrul acestui sistem.

In managementul public, in functie de nivelul la care se desfasoara, organizarea

vizeaza (figura 3.1):

- sistemul administratiei publice;

- domeniile din cadrul administratiei publice;

- institutiile publice;

- compartimentele unei institutii publice.

ORGANIZAREA

IN

MANAG.

PUBLIC

CONlINUT

NIVEL

ORGANIZ.

STRUCTURALA

ORGANIZ.

PROCESUALA

ORG. SISTEM.

ADM. PUBLICE

ORG. DOMENII

ADM. PUBLICA

ORG. INSTIT. DIN

ADM. PUBLICA

ORG. COMPART.

INST.PUBLICE

Figura 3.1. Criterii de organizare in managementul public

In functie de continut, organizarea imbraca doua forme principale, si anume:

- Organizarea procesuala care consta in stabilirea principalelor categorii de munca,

a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective al institutiei publice.

Rezultatul organizarii procesuale il reprezinta functiunile, activitatile, atributiile si

sarcinile.

- Organizarea structurala care realizeaza gruparea functiunilor, activitatilor,

atributiilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii si repartizarea acestora pe

subdiviziuni organizatorice, pe grupuri si persoane, in vederea realizarii conditiilor

cele mai bune pentru indeplinirea obiectivelor institutiei publice. Rezultatul

organizarii structurale este structura organizatorica a institutiei publice.

Amploarea si complexitatea organizarii depinde de nivelul la care se

realizeaza aceasta, cu cat institutia publica are o sfera mai larga de atributii,

competente si responsabilitati, cu atat organizarea acesteia este mai complexa.

3.2. Structura administratiei publice

Structura administratiei publice reprezinta configuratia interna si relatiile care

se stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor.

Fiecare institutie a administratiei de stat are propria sa structura, cu anumite

compartimente, in care se desfasoara activitati specifice.

Structura administratiei de stat difera de la o tara la alta, de la o etapa la alta in

cadrul aceluiasi stat, de la o institutie la alta etc., fiind influentata de obiectivele pe

care administratia le are de indeplinit, precum si de elementele de natura istorica,

nationala si traditionala specifice.

In acest context factorul politic este determinant, deoarece obiectivele

administratiei sunt stabilite in functie de interesele politice, sociale si economice.

Intre diferite sisteme administrative sunt deosebiri determinate de interesele

grupurilor sociale; intr-o administratie totalitara sunt promovate si aparate interesele

unor grupuri politice, sociale si economice restranse si dimpotriva, o administratie

democratica promoveaza interesele publice generale ale societatii in ansamblu.

Structura administratiei trebuie sa fie judicios dimensionata; o

supradimensionare a aparatului administrativ genereaza paralelisme, rezolvari greoaie

si cheltuieli nejustificate, in timp ce subdimensionarea conduce la supraaglomerarea

cu sarcini si rezolvarea superficiala si partiala a acestora.

In functie de conditiile specifice in care isi desfasoara activitatea o institutie

publica, de domeniu, complexitate, teritoriu etc., un sistem administrativ se poate

organiza sub forma :

- structura ierarhic-functionala;

- structura teritoriala;

- structura mixta.