Organizarea, ca termen general, inseamna actiunea (actiunile) prin care, in mod
metodic, se asigura desfasurarea eficienta a unei activitati.
Din punct de vedere al managementului public, organizarea reprezinta un
ansamblu de procese prin care se precizeaza si delimiteaza elementele componente
ale sistemului, sarcinile, competentele si responsabilitatile acestora precum si relatiile
care se stabilesc intre ele in cadrul sistemului administratiei publice cat si cele
externe, cu alte sisteme, in scopul satisfacerii cerintelor sociale.
Organizarea in administratia publica are ca scop crearea conditiilor pentru
indeplinirea atributiilor si realizarea sarcinilor care revin institutiilor si functionarilor
publici din cadrul acestui sistem.
In managementul public, in functie de nivelul la care se desfasoara, organizarea
vizeaza (figura 3.1):
- sistemul administratiei publice;
- domeniile din cadrul administratiei publice;
- institutiile publice;
- compartimentele unei institutii publice.
ORGANIZAREA
IN
MANAG.
PUBLIC
CONlINUT
NIVEL
ORGANIZ.
STRUCTURALA
ORGANIZ.
PROCESUALA
ORG. SISTEM.
ADM. PUBLICE
ORG. DOMENII
ADM. PUBLICA
ORG. INSTIT. DIN
ADM. PUBLICA
ORG. COMPART.
INST.PUBLICE
Figura 3.1. Criterii de organizare in managementul public
In functie de continut, organizarea imbraca doua forme principale, si anume:
- Organizarea procesuala care consta in stabilirea principalelor categorii de munca,
a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective al institutiei publice.
Rezultatul organizarii procesuale il reprezinta functiunile, activitatile, atributiile si
sarcinile.
- Organizarea structurala care realizeaza gruparea functiunilor, activitatilor,
atributiilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii si repartizarea acestora pe
subdiviziuni organizatorice, pe grupuri si persoane, in vederea realizarii conditiilor
cele mai bune pentru indeplinirea obiectivelor institutiei publice. Rezultatul
organizarii structurale este structura organizatorica a institutiei publice.
Amploarea si complexitatea organizarii depinde de nivelul la care se
realizeaza aceasta, cu cat institutia publica are o sfera mai larga de atributii,
competente si responsabilitati, cu atat organizarea acesteia este mai complexa.
3.2. Structura administratiei publice
Structura administratiei publice reprezinta configuratia interna si relatiile care
se stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor.
Fiecare institutie a administratiei de stat are propria sa structura, cu anumite
compartimente, in care se desfasoara activitati specifice.
Structura administratiei de stat difera de la o tara la alta, de la o etapa la alta in
cadrul aceluiasi stat, de la o institutie la alta etc., fiind influentata de obiectivele pe
care administratia le are de indeplinit, precum si de elementele de natura istorica,
nationala si traditionala specifice.
In acest context factorul politic este determinant, deoarece obiectivele
administratiei sunt stabilite in functie de interesele politice, sociale si economice.
Intre diferite sisteme administrative sunt deosebiri determinate de interesele
grupurilor sociale; intr-o administratie totalitara sunt promovate si aparate interesele
unor grupuri politice, sociale si economice restranse si dimpotriva, o administratie
democratica promoveaza interesele publice generale ale societatii in ansamblu.
Structura administratiei trebuie sa fie judicios dimensionata; o
supradimensionare a aparatului administrativ genereaza paralelisme, rezolvari greoaie
si cheltuieli nejustificate, in timp ce subdimensionarea conduce la supraaglomerarea
cu sarcini si rezolvarea superficiala si partiala a acestora.
In functie de conditiile specifice in care isi desfasoara activitatea o institutie
publica, de domeniu, complexitate, teritoriu etc., un sistem administrativ se poate
organiza sub forma :
- structura ierarhic-functionala;
- structura teritoriala;
- structura mixta.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.