Avantajul competitiv

Majoritatea abordarilor moderne cu privire la comertul international sustin necesitatea reconsiderarii principiului static al avantajului comparativ de inspiratie ricardiana. Insa, cel mai adesea, reformularea teoriei avantajului comparativ nu este rezultatul construirii explicatii stiintifice alternative, ci mai degraba consecinta unui proces lingvistic de inventare de neologisme si a unor interpretari considerate ,,noi" (a se vedea literatura dedicata ,,noii economii"), presupuse mai adecvate evolutiilor economice actuale: avantaj competitiv, competitivitate, competitivitate nationala etc.

Asemenea opinii justifica respingerea ,,avantajului comparativ" prin caracterul ,,traditional" al factorilor de productie si diferentelor de productivitate si de cost pe care acesta se bazeaza, abordari analitice care, din perspectiva asa-zisei ,,noii-economii", sunt considerate retrograde si pe cale de disparitie. Cu toate acestea, analiza moderna a competitivitatii si a avantajului competitiv, considerata alternativa necesara a teoriei avantajului comparativ, este circumscrisa acelorasi categorii economice de cost si de productivitate, cel putin prin insasi definirea generala a competitivitatii drept capacitatea de a obtine o productivitate inalta. Recunoasterea dualitatii avantajului competitiv porterian (prin costuri si prin diferentiere) determina, in ultima instanta, recunoasterea materializarii acestuia intr-un plus de productivitate fata de firmele concurente. De asemenea, simt nevoia sa adaug faptul ca realitatile ,,noii-economii" nu sunt si nici nu pot fi subordonate altor principii decat cele pe baza carora s-a format si a evoluat societatea umana de-a lungul istoriei sale: drepturi de proprietate, diviziunea muncii si cooperarea sociala prin schimb, in cadrul procesului de piata.

Logica avantajului competitiv a constituit subiectul a numeroase controverse. Cele mai frecvente rationamente din domeniul comertului international invoca avantajele competitive detinute de o industrie sau alta in vederea justificarii pozitiilor economice ale acestor industrii si, mai ales, a politicilor nationale (protectioniste) de sustinere a domeniilor respective.

In continuare, pornind de la recunoasterea pericolului unei asemenea abordari, doresc sa subliniez necesitatea unei evaluari critice a conceptului de avantaj competitiv si a rationamentelor ce decurg din invocarea acestuia.

Potrivit introspectiilor conceptuale intreprinse de Jeremy Klein, conceptul de avantaj competitiv este insuficient definit, in ciuda ubicuitatii sale1. Investigarea istorica a conceptului de avantaj competitiv dezvaluie faptul ca acesta nu apare in nici o scriere a lui Michael Porter inainte de 1985, fiind mentionat insa de alti autori,

1 Jeremy Klein, A Critique of Competitive Advantage, Critical Management Studies Conference, Manchester, iulie 2001, p. 1.

in studii anterioare2. Mai mult decat atat, in prefata lucrarii sale de referinta, The Competitive Advantage (1985), Porter reaminteste ca intr-o lucrare anterioara, Competitive Strategy (1980), a ,,descris trei strategii generice pentru dobandirea avantajului competitiv" (Porter; 1985:XV), insa, este surprinzator faptul ca lucrarea din 1980 nu incorporeaza conceptul in discutie. De altfel, in cele doua lucrari mentionate, o diagrama virtual identica surprinde pe abscisa, intr-o prima versiune, ,,avantajul strategic" (Porter; 1980:39) si mai apoi ,,avantajul competitiv" (Porter; 1985:13).

Numeroase abordari critice subliniaza ca, in cel mai rau caz, avantajul competitiv nu este nimic mai mult decat o tautologie: firmele de succes sunt performante deoarece detin avantaj competitiv care, in schimb, nu este definit decat prin calitatea firmelor de a obtine succese economice. De altfel, in tentativa sa de elucidare a acestui concept, Porter arata ca ,,avantajul competitiv se naste, in mod fundamental, din capacitatea unei firme de a crea pentru clientii sai o valoare superioara costului ocazionat de producerea acestei valori" (Porter; 1985:3)3. Astfel, avantajul competitiv este oarecum corelat cu ideea de valoare adaugata insa, pe parcursul tuturor celor 536 de pagini ale lucrarii (Competitive Advantage), Porter nu elucideaza, pe deplin, conceptul central al operei sale. Se arata ca performanta economica (identificata si evaluata adesea prin notiunea de competitivitate) este sustinuta prin costuri sau diferentierea produsului, insa nu este oferita o definitie, in sine, a avantajului competitiv.

Caracterul tautologic al conceptului de avantaj competitiv este evidentiat printr-o confuzie de tip cauza-efect: atunci cand Porter (1985:62) sustine ca ,,avantajul costului constituie unul din cele doua tipuri de avantaj competitiv pe care o firma le poate detine", costul este invocat ca sursa determinanta a avantajului competitiv. Prin corelarea celor doua aprecieri putem deduce ca, paradoxal, dobandirea avantajului competitiv este conditionata de detinerea unui avantaj competitiv, ceea ce inseamna circularitate si tautologie in definirea avantajului competitiv. Aceasta perspectiva genereaza dificultati ontologice atat in situatia unui avantaj competitiv ex-ante, cat si in cazul relatiei de cauzalitate intre sursele avantajului competitiv si dobandirea acestuia.

Baumol, W. J.

Entrepreneurship: Productive, Unproductive, and Distructive, Journal of Political Economy, vol. 98, nr. 5, 1990

Boetke, P.,

Coyne, C.

Entrepreneurship and Development: Cause or Consequence, GeorgeMason University, Global Prosperity Initiative, Working Papers 6, 2003

Deepak, Lal

The Poverty of ,,Development Economics", 3rd edition, Institute of Economic Affairs, London, 2002

Gwartney, J. D., Stroup, R. L.

Economie si prosperitate. Introducere in teoria si practica progresului economic, Institutul Roman pentru Studii Umanistice ,,Libertatea", Ed. Alutus-D, Bucuresti, 1995

Klein, J.

A Critique of Competitive Advantage, Critical Management Studies Conference, Manchester, iulie 2001

Krugman, P.

La mondialisation n'est pas coupable. Vertus et limites du libre-echange, Editions La Decouverte, Paris, 2000

Marinescu, C.

Institutii si prosperitate. De la etica la eficienta, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Marinescu, C., Spiridon, M.

,,Avantaj competitiv, avantaj comparativ si relevanta acestora in conditiile liberalizarii", in Liberalizarea schimburilor economice externe. Avantaje si riscuri pentru Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2003 (p. 95-132)

Marinescu, C.

,,Captura statului: unele implicatii privind mediul de afaceri si competitivitatea", in Convergente economice in Uniunea Europeana,Editura Economica, Bucuresti, 2002 (p. 515-520)

Mises, L. von

Human Action, Scholar's Edition, Ludwig von Mises Institute, Auburn, Alabama, 2004

Pelkmans, J.

Integrare Europeana. Metode si analiza economica, Institutul European din Romania, editia a II-a

Porter, M.

The Competitive Advantage of Nations, New York: Free Press, 1990

Rothbard, Murray

Science, Technology, and Government, The Mises Institut, 2004

Tupy, M.

Good Unintended Consequences, Tech Central Station, februarie, 2004

***

Growth and Institutions, World Economic Outlook, Fondul Monetar International, 2003.