Modelare Baze de Date

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

Cuprins 1
4. Proiectarea bazelor de date utilizand regulile de afaceri 2
4.1. Putina teorie 2
4.2. Object Role Modeling 4
4.3. Proiectarea unui model sursa ORM 5
5. Generarea unui model sursa ORM 12
5.1. Introducerea regulilor de afaceri 13
5.2. Adaugarea de exemple la tipurile de fapte 17
5.3. Salvarea unui model 18
5.4. Afisarea tipurilor de fapte in fereastra Drawing 19
6. Constrangeri ORM 21
6.1. Tipuri de constrangeri ORM 21
6.2. Constrangeri de unicitate (uniqueness constraints) 24
6.2.1. Constrangeri de unicitate interne (internal uniqueness) 25
6.2.2. Constrangeri de unicitate externe (external uniqueness) 25
6.2.3. Constrangeri de unicitate primare (primary uniqueness) 27
6.3. Constrangeri obligatorii (mandatory constraints) 28
6.4. Constrangeri circulare (ring constraints) 29
6.5. Constrangeri comparare de multimi (set-comparison constraints) 40
6.5.1. Constrangeri de tip submultime (subset constraints) 40
6.5.2. Constrangeri de egalitate (equality constraints) 45
6.5.3. Constrangeri de excludere (exclusion constraints) 46
6.6. Alte tipuri de constrangeri 48
6.6.1. Constrangeri de frecventa (frequency constraints) 48
7.6.2. Constrangeri index 52
7.6.3. Constrangeri de valoare (value) 54
7.6.4. Constrangeri disjunctive de excludere (exclusive-or constraint) 55
8. Transpunerea unui model ORM intr-un model logic al bazei de date 57
8.1. Crearea unui proiect nou 57
8.2. Adaugarea modelului sursa ORM in lista proiectului 58
8.3. Transpunerea modelului sursa ORM intr-un model logic 59
8.4. Vizualizarea diagramei logice 61
8.5. Alte operatii care se pot efectua asupra modelului conceptual si logic 66
8.6. Verbalizarea 71
9. Generarea schemei fizice a bazei de date 74
9.1. Despre constrangeri si modul in care acestea sunt transpuse in tabelele bazei de date 95
Anexe 100
Anexa nr.1 Raportul constrangerilor 100
Anexa nr.2 Reportul faptelor 118
Anexa nr.3 Rapotul tipurilor de obiecte 133
Anexa nr.4 Raportul tabelelor 151
Anexa nr.5 Raport statistic 181

Extras din curs:

Avutia cea mai importanta pentru o organizatie o reprezinta informatia. Fara existenta informatiilor o organizatie nu ar mai putea exista, iar pentru a supravetui aceste informatii trebuie utilizate corect, pentru a se putea obtine rezultate care sa conduca la alegerea celei mai bune solutii pentru prosperitatea acesteia. Pentru ca acest lucru sa fie posibil de realizat, aceste informatii trebuie stocate, triate (filtrate) si analizate in functie de necesitatile aparute intr-un anumit moment dat. Cea mai buna alegerea pentru ca aceste informatii sa fie coerente, si sa nu fie pierdute, sau distruse, in mod intentionat sau nu, este stocarea acestora in diverse baze de date.

De retinut este citatul lui Alvin Tofler " , iar informatia acumulata, o parte a avutiei nationale".

Cand un administrator de baze de date este intrebat ce instrument CASE (Computer Aided Software Engineering) foloseste in proiectarea, implementarea si analiza bazelor de date, unii vor raspunde Oracle Designer, altii CA ERWin/ERX sau Embarcadero ERStudio, iar altii vor opta pentru Rational Rose si lista poate continua. Desigur, optiunile de alegere a unui anumit instrument sunt dictate, in general, de preferinte de natura subiectiva - cunoasterea respectivului instrument fiind decisiva in alegerea produsului [Raicu, 2001].

4.1. Putina teorie

Inainte de a incepe prezentarea modalitatilor prin care se poate realiza proiectarea unei baze de date utilizand metodologia ORM (pentru exemplificare s-a ales produsul Microsoft(R) Visio(R) for Enterprise Architects) vom trecem in revista anumite notiuni, concepte etc. care sunt necesare pentru o mai buna intelegere a acestei metodologii.

Se stie ca un sistem informational cuprinde totalitatea resurselor care permit colectarea, administrarea, controlul si propagarea informatiilor intr-o organizatie. Atunci cand prelucrarea datelor se efectueaza prin intermediul calculatoarelor, acest sistem va cuprinde urmatoarele componente:

- baza de date;

- elementele software ale bazei de date;

- software de aplicatie;

- elementele hardware ale calculatorului;

- personalul care utilizeaza si dezvolta sistemul.

Dintre aceste componente baza de date constituie componenta fundamentala a sistemului informational, iar dezvoltarea si utilizarea sa trebuie privite din perspectiva cerintelor mai largi ale organizatiei. Prin urmare, ciclul de viata al unui sistem informational aferent unei organizatii este inerent legat de ciclul de viata al sistemului de baze de date care il sustine, si de asemenea, ciclul de viata al aplicatiei de tip baza de date este inerent legat de ciclul de viata al sistemului informational.

Ciclul de viata al unui sistem informational implica existenta mai multor faze:

- studiu de fezabilitate;

- analiza cerintelor;

- proiectarea conceptuala a datelor si operatiilor;

- proiectarea logica;

- proiectarea externa;

- realizarea de prototipuri;

- proiectarea interna si implementarea;

- testarea si validarea;

- intretinerea (mentenanta);

iar etapele principale ale ciclului de viata ale unei aplicatii de tip baza de date sunt [Conn & alt, 2001]:

- planificarea bazei de date;

- definirea sistemului;

- colectarea si analiza cerintelor;

- proiectarea bazei de date;

- alegerea sistemului SGBD (optional);

- proiectarea aplicatiei;

- realizarea prototipului (optional);

- implementarea;

- conversia si implementarea datelor;

- intretinerea operationala.

Etapa de proiectare a bazei de date reprezinta procesul de realizare a unui proiect pentru o baza de date, care va trata toate operatiile si obiectivele organizatiei. Calitatea unei aplicatii de baze de date depinde de proiectarea sa.

Scopurile etapei de proiectare a bazei de date sunt:

- reprezentarea datelor si a relatiilor dintre ele, necesare tuturor domeniilor de aplicatie si grupurilor de utilizatori principali;

- furnizarea unui model de date care sa accepte efectuarea oricarei tranzactii necesare asupra datelor;

- specificarea unui proiect minimal, structurat in mod adecvat pentru realizarea cerintelor stabilite privind performantele sistemului, cum ar fi timpul de raspuns.

In proiectarea unui sistem de baze de date se pot utiliza mai multe strategii de abordare dintre care cele mai cunoscute sunt:

- Proiectare de jos in sus (bottom-up sau ascendenta), care incepe prin definirea atributelor, a asociatiilor dintre atribute, si in final gruparea acestora in entitati. Un astfel de tip de abordare este reprezentat de procesul de normalizare. Normalizarea implica identificarea atributelor necesare si plasarea lor in tabele normalizate, bazate pe dependentele functionale dintre atribute. Acest tip de proiectare a unui sistem de baze de date este indicat in proiectarea unor baze de date simple, cu un numar relativ mic de atribute.

- Proiectare de sus in jos (top-down sau descendenta), este indicata in proiectarea unor aplicatii de tip baze de date complexe. Aceasta incepe cu realizarea unor modele de date, care contin cateva entitati si relatii de nivel inalt, dupa care se aplica rafinari succesive de sus in jos, pentru a identifica entitatile, relatiile si atributele asociate de nivel jos. Acest tip de abordarea este specific modelului Entitate - Relatie, care incepe cu identificarea entitatilor si relatiilor dintre ele care prezinta interes pentru organizatie.

De asemenea, toate metodologiile utilizate in etapa de proiectare

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Modelare Baze de Date.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (5 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
185 pagini
Imagini extrase:
185 imagini
Nr cuvinte:
44 208 cuvinte
Nr caractere:
268 403 caractere
Marime:
4.33MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Limbaje de Programare
Tag-uri:
proiectare, date, computer, editare
Predat:
la facultate
Materie:
Limbaje de Programare
Profesorului:
Virlan Gabriela
Sus!