Previzualizare curs:

Extras din curs:

CAPITOLUL 1.

TEORIA BAZELOR DE DATE RELATIONALE

1.1. MODELUL RELATIONAL

Modelul relational a fost propus de catre IBM si a revolutionat reprezentarea datelor facând trecerea la generatia a doua de baze de date.

Modelul este simplu, are o solida fundamentare teoretica fiind bazat pe teoria seturilor (ansamblurilor) si pe logica matematica. Pot fi reprezentate toate tipurile de structuri de date de mare complexitate, din diferite domenii de activitate.

Modelul relational este definit prin: structura de date, operatorii care actioneaza asupra structurii si restrictiile de integritate.

1) Conceptele utilizate pentru definirea structurii de date sunt: domeniul, tabela (relatia), atributul, tuplul, cheia si schema tabelei.

Domeniu este un ansamblu de valori caracterizat printr-un nume. El poate fi explicit sau implicit.

Tabela/relatia este un subansamblu al produsului cartezian al mai multor domenii, caracterizat printr-un nume, prin care se definesc atributele ce apartin aceleasi clase de entitati.

Atributul este coloana unei tabele, caracterizata printr-un nume.

Cheia este un atribut sau un ansamblu de atribute care au rolul de a identifica un tuplu dintr-o tabela. Tipuri de chei: primare/alternate, simple/comune, externe.

Tuplul este linia dintr-o tabela si nu are nume. Ordinea liniilor (tupluri) si coloanelor (atribute) dintr-o tabela nu trebuie sa prezinte nici-o importanta.

Schema tabelei este formata din numele tabelei, urmat între paranteze rotunde de lista atributelor, iar pentru fiecare atribut se precizeaza domeniul asociat.

Schema bazei de date poate fi reprezentata printr-o diagrama de structura în care sunt puse în evidenta si legaturile dintre tabele. Definirea legaturilor dintre tabele se face logic construind asocieri între tabele cu ajutorul unor atribute de legatura. Atributele implicate în realizarea legaturilor se gasesc fie în tabelele asociate, fie în tabele distincte construite special pentru legaturi. Atributul din tabela initiala se numeste cheie externa iar cel din tabela finala este cheie primara. Legaturile posibile sunt 1:1, 1:m, m:n. Potential, orice tabela se poate lega cu orice tabela, dupa orice atribute.

Legaturile se stabilesc la momentul descrierii datelor prin limbaje de descriere a datelor (LDD), cu ajutorul restrictiilor de integritate. Practic, se stabilesc si legaturi dinamice la momentul executiei.

2) Operatorii modelului relational sunt operatorii din algebra relationala si operatorii din calculul relational.

Algebra relationala este o colectie de operatii formale aplicate asupra tabelelor (relatiilor), si a fost conceputa de E.F.Codd. Operatiile sunt aplicate în expresiile algebrice relationale care sunt cereri de regasire. Acestea sunt compuse din operatorii relationali si operanzi. Operanzii sunt întotdeauna tabele (una sau mai multe). Rezultatul evaluarii unei expresii relationale este format dintr-o singura tabela.

Algebra relationala are cel putin puterea de regasire a calcului relational. O expresie din calculul relational se poate transforma într-una echivalenta din algebra relationala si invers.

Codd a introdus sase operatori de baza (reuniunea, diferenta, produsul cartezian, selectia, proiectia, jonctiunea) si doi operatori derivati (intersectia si diviziunea). Ulterior au fost introdusi si alti operatori derivati (speciali). În acest context, operatorii din algebra relationala pot fi grupati în doua categorii: pe multimi si speciali.

Operatori pe multimi (R1, R2, R3 sunt relatii (tabele)) sunt:

- Reuniunea. R3 = R1 * R2, unde R3 va contine tupluri din R1 sau R2 luate o singura data;

- Diferenta. R3 = R1 R2, unde R3 va contine tupluri din R1 care nu se regasesc în R2;

- Produsul cartezian. R3 = R1 × R2, unde R3 va contine tupluri construite din perechi (x1x2), cu x1R1 si x2R2;

- Intersectia. R3 = R1 ) R2, unde R3 va contine tupluri care se gasesc în R1 si R2 în acelasi timp, etc.

Operatori relationali speciali sunt:

- Selectia. Din R1 se obtine o subtabela R2, care va contine o submultime din tuplurile initiale din R1 ce satisfac un predicat (o conditie). Numarul de atribute din R2 este egal cu numarul de atribute din R1. Numarul de tupluri din R2 este mai mic decât numarul de tupluri din R1.

- Proiectia. Din R1 se obtine o subtabela R2, care va contine o submultime din atributele initiale din R1 si fara tupluri duplicate. Numarul de atribute din R2 este mai mic decât numarul de atribute din R1

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • cap 7.pdf
  • cap 6.pdf
  • cap 5.pdf
  • cap 4.pdf
  • cap 3.pdf
  • cap 2.pdf
  • cap 1.pdf
  • anexe.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Nota:
9.1/10 (7 voturi)
Nr fișiere:
8 fisiere
Pagini (total):
218 pagini
Imagini extrase:
218 imagini
Nr cuvinte:
53 879 cuvinte
Nr caractere:
308 962 caractere
Marime:
2.29MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Limbaje de Programare
Predat:
la facultate
Materie:
Limbaje de Programare
Profesorului:
Ion Lungu
Sus!