Studiul care urmeaza, axat pe analiza economiei, politicii si moralei socialismului si capitalismului, este un tratat sistematic de teorie politica. Interdisciplinar in intentie, tratatul va discuta problemele centrale ale economiei politice si filosofiei politice: cum poate fi organizata societatea, astfel incat sa fie promovata producerea avutiei si sa fie eliminata saracia, si cum poate fi structurata aceasta, astfel incat ordinea sociala sa fie una dreapta.
Dar, in cursul acestui demers, voi atinge in mod constant si voi aduce in atentie probleme politice si sociale in sensul mai restrans si mai comun al acestor termeni. De fapt, unul dintre principalele scopuri ale acestui tratat este acela de a dezvolta si de a explica instrumentele conceptuale si argumentative, de ordin economic si moral, care sunt necesare pentru a analiza si a evalua orice tip empiric de sistem politic sau social, pentru a intelege sau a estima orice proces de schimbare sociala, si pentru a explica sau a interpreta similaritatile, la fel ca si diferentele de structura sociala intre doua sau mai multe societati diferite, oricare ar fi acestea.
La sfarsitul acestui tratat, ar trebui sa devina evident faptul ca doar prin intermediul unei teorii economice sau morale, care nu este ea insasi derivata din experienta, ci mai degraba porneste de la o propozitie logic incontestabila (care este un lucru foarte diferit de o "axioma postulata arbitrar") si ajunge intr-o maniera pur deductiva (folosindu-se poate, in plus, de anumite asumptii empirice sau testabile empiric) la rezultate care sunt ele insele inatacabile din punct de vedere logic (si care de aceea nu necesita nici un fel de testare empirica), va fi posibila organizarea sau interpretarea unei mase altfel haotice, hiper-complexe de fapte sau opinii izolate si lipsite de legatura despre realitatea sociala, cu scopul de a forma un sistem conceptual economic sau moral care sa fie coerent si adevarat. Speranta mea este de a putea demonstra faptul ca, in lipsa unei astfel de teorii, economia si filosofia politica nu pot fi considerate altceva decat o bajbaiala prin intuneric producatoare, in cel mai bun caz, de opinii arbitrare despre ceea ce ar fi putut sa cauzeze cutare sau cutare lucru, sau despre ceea ce este mai bun sau mai rau decat alte lucruri: adica opinii ale caror contrarii pot fi in general sustinute la fel de bine (ceea ce inseamna ca, intr-un sens strict, nu pot fi sustinute deloc).
In particular, va fi dezvoltata o teorie a proprietatii si a drepturilor de proprietate. Va fi demonstrat faptul ca socialismul, care nu este in nici un caz o inventie a marxismului secolului al XIX-lea, ci este cu mult mai vechi, trebuie sa fie conceptualizat ca o interferenta institutionalizata cu proprietatea privata si cu cerintele ei, sau ca o agresiune impotriva acestora. Capitalismul, pe de alta parte, este un sistem social bazat pe recunoasterea explicita a proprietatii private si a schimburilor contractuale non-agresive intre posesorii de proprietati private. Dupa cum va deveni clar pe parcursul acestui tratat, implicita in aceasta remarca este opinia ca trebuie sa existe, prin urmare, diferite tipuri si grade ale socialismului si capitalismului, adica diferite grade in care drepturile de proprietate ale persoanelor sunt respectate sau ignorate. Societatile nu sunt pur si simplu capitaliste sau socialiste. Intr-adevar, toate societatile existente sunt intr-o oarecare masura socialiste. (Chiar si Statele Unite, in mod sigur o societate relativ mai capitalista decat majoritatea celorlalte, sunt, asa cum se va vedea, surprinzator de socialiste si devin tot mai mult astfel pe masura trecerii timpului.)
Prin urmare, unul dintre scopurile acestei lucrari este de a demonstra ca gradul total de socialism, adica gradul total de interferenta cu drepturile de proprietate intr-o tara data, explica avutia totala a acesteia. Cu cat o tara este mai socialista, cu atat mai stanjenit va fi procesul de producere a noii avutii si de conservare a celei existente, si cu atat mai saraca va ramane sau va deveni acea tara. [1] Faptul ca Statele Unite sunt, in general, mai bogate decat Europa de Vest, iar Germania de Vest mult mai bogata decat Germania de Est poate fi explicat prin gradul mai scazut de socialism al acestor tari, la fel cum poate fi explicat faptul ca Elvetia este mai prospera decat Austria, sau faptul ca Anglia, care in secolul al XIX-lea era cea mai bogata tara din lume, a decazut acum pana la a fi numita, pe buna dreptate, o tara cu un ritm scazut de dezvoltare.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
