Istorie

Elementele specifice sec XIX.

Introducere. Carac ec, sociale, dem.

Dpdv economic . Avem de a face cu o planeta dominata de capitalismul liberal. Regulilor dupa care se desf viata ec sunt cele ale cap liberal .Cu ineglitati, mari dif .Cap liberal presupune o dezv a sist financiar-bancar fara precedent. In sec XIX sist bancar are aceasta specificitate pe care o regasim si in secolul urmator. Tot ce exista astazi s-a initiat in sec XIX.Sistemul bancar este o inovatie in ceea ce priv bancile, implicarea lor in proc de dezv ec, in fen industrializarii. Avem de a face in anumite cazuri cu o intrepatrundere a intereselor bancare cu cele comerciale, Bancile incep sa joace un rol imp in ceea ce priv gestiunea intreprinderilor industriale.In Franta sist bancar acpata o alura moderna, banca in avanscena vietii ec. Sist bancar modern se datoreaza celui de al doilea imp.Cand se creeaza creditul mobiliar-1852-principala inst bancara implicata in sist urbana a Parisului. Credite Lyonee?-

1872-s-a creat Banca Parisului si a tarilor de Jos. Principalele banci au fost: Darnstadten Bank, Diskonto-Gesellschaft, Deutsche Bank, Dreznen bank.

In M Britanie spre dosebire de FR SI Ge exista Banca Anglie.

2 categorii: institute bancare create de o familie ce pune la dispozitia bancii propriul capital. Insa, din ce in c mai mult, apare o a doua categorie de banci pe actiuni. Succesul ec al sec XIX se bazeaza pe soc pe actiuni. Viata ec depindea de ameliorarea cailor de comunicatii. O adevarata revolutie a transporturiloe. Initial, inca de la sf sec XVIII efortul s-a depus in dir cailor navigabile iterioare- canale. In a doua jum a sec XVIII-o adevarataa febra a canalelor in M Britanie. In aceasta activ sunt implicati multi membrii ai aristocratiei britanice.In Franta se constr la 1822-1824 canalul Ron-Rin. Se reglementeaza circulatia pe cursurile internationale, incepand cu Rinul.navigatia pe aceste fluvii internationale se face tot mai mult cu ajutorul vapoarelor cu aburi. In 1830 se creeaza la Viena soc de navigatie cu vapoare cu aburi pe Dunare, una din cele mai mari din lume(initiatori 2 britanici, devine repde austriaca).Avand in vvedere nevoile tot mai mari pentru trans marfurilor, a pers, in special intre Europa si cont americam se nasc o serie de companii de navigatie.Cele mai imp sunt cele britanice si o companie germana. In 1838-Societatea Cunard creata de un canadian. Una din cele mai imp care exploateaza atat nave pt trans pe pers cat si pt trans de marfuri. Se creeaza in 1851- Fr Mesageriile maritime. In 1847 se creeaza soc Hamburg Germania. Ea asigura transp pentru majoritatea celor care mergeau dincolo de Atlantin. Performantel acestor companii. Inca de la incep anilor 30 s-a instalat o competitie intre diversele soc de navigatie maritima pt a-si imbunatati durata voiajului. Ameliorarea cond tehtnice. Anual cei care realiz timpul cel mai bun in traversarea Atlanticului primesc Panglica Albastra.La 1838 traversarea Atlanticului se face in 15-16 zile. In 1909 o nava ce apart companiei Cunard face acest lucru in 4 zile. Ceea ce este nou sunt caile ferate care vor produce o adevarata rev dpdv ec si uman. Deplasarea pers pe continent se face mult mai rapid,, in cond de securitatte. Izolarea anumitor zone este de dom trecutul in cond in care caile ferate se extin. Prima cale ferata se construieste in MB in 1825. Mult mai imp e cea data in folosinta in 1930 ce lega Manchester si Liverpool. Ei vor fi cei ce inoveaza si vor fi chemati de altii pt aconstrui retelele de cale ferata si vor aduce materialul feroviar. In MB la 1850 reteaua de cai ferate isuma10 600, in Germ 6000, in Fr 3000, In imp austriac 1500. Mai trz la mom 1911evolutia arata astfel. In MB 32 000 km, Germ-62 000, fr-44 000 km. Sunt intreprinse lucrari de o amploare fara peedent. Constructia tunelurilor prin Mtii Alpi sa faca leg intre Fr Italia, Elvetia, Austria. Primul pas se face la Mont-Cenis in 1871. Si mult mai cun Sait Couthard si Simplon? In 1905. Incep sec XX, Europa avea 283 000 km cale ferata. In celasi timp in sua fusesera constr peste 311 000 km de cale ferata. Primele cai ferate: Sua-1830(Carolina de sud), Franta-1832(intr o zona f avansata dpdv ind, intre Lyon si Saint Etienne), Belgia si sp german-1835, Rusia-1837.Construite in primul rand in zone avnsate ind, in cazul Rusiei nu exista asemenea consideratie. Lega Sankt Petersburg si resedinta tarului. In Austria la 1838, in Italia-in sud-lega Napoli de o alta localitate, In Ungaria-1846, India-1853, Japonia-1872.

Sec XIX -sec industrializarii Europei- Prima rev industriala si a doua rev industriala.Alti istorici il considera un fen continu. Prima rev ind are cateva simbolur-textilele, ind textila prima mecanizata si a dev motorul rev ind in MB, carbunele si fierul. Rev ind debuteaza in MB , trece pe coontinent. Prima tara afectata prin transfer propriu yis de tehnologie-Belgia-o put industriala si o putere financiara. Rev se dezv in Franta(jum de nord), in Renania. A doua rev ind are alte simboluri, Dpdv al surselor de energie apare electricitatea si din ce in ce mai mult petrolulu si derivatele lui. In ceea ce priv ramurele care se dezv si dau profilul acestei per-ind automobilului, ind electrica si electrotehnica, chimica , aeronautica. Aceste ramuri aduc dupa sine o refacere a clasamentului pu ind. Daca pana la incep anilor 80 prima put era MB, 1880-1885-istorici ai ec au fixat schimbarea liderului-Sua trece pe primul loc. Lucrurile nu se opresc pt MB. 1905-1910-MB va fi depasita dpdv al ec, nu al unor ramuri.Germania ocupa locul 2, MB locul 3, Fr locul 4.Avem de a face cu o pima rev ind care se difuzeaza dpdv cronologic diferit.xista 2 per de dezv ec privite in ansamblu. Prima per pana spre 1870 cun fluctuatii, mom de criza, de stagnare sunt de scurta durata. Dupa 1873, 1875, in Europa se instaleaza marea criza, marea stagnare-ec europeana nu se mai dezv in ritul cun pana in 1870. avem ramuri care regreseaza, altele care progreseaza, dar in asamablu ec europeana nu mai are acelasi ritm de crestere.Aceasta mare depresiune a f numita in contrast cu cele 2 decenii precedente. Acaesta a doua rev ind a fost posibila datorita acumularii savoir ului tehnologic. F multe inventii apar in SUA si Europa.Aceste inventii incep sa isi arate rezultatele in acest moment. Legat de viata ec este o problema care a agitat: problema politicilor vamale:concurenta.S-a pus problema adoptarii unei pol vamale protectioniste sau bazate pe principiile lierului schimb. In prima jum a sec XIX- a prevalat o pol vamala bazata pe protectionism. Se difuza treptat rev ind si apareau nuclee. Britanicii au practicat o pol protectionista. Dau tonul renuntarii la pol protectioniste la jum sec XIX. Liberul schimb nu avea o val strict economica.Schimburile ec se puteau desf fara sa se genereze obstacole care ar fi putu sa se tranf in rivalitati pol sau chiar militare, Era consid un instr imp rivalitatilor dintre state. R fi putut duce la instaurarea unui climat de pace intre state. Un semnal dat europei in sensul liberului schimb e tratatul comercial dintre Franta si Mb din a1860. Conjunctura ec se schimba.Apar diverse interese, iar concurenta nu disparuse. Primul stat ce renunta la liberul schimb si adopta un prim tarif vamal protectionist-Germania.Celelalte state adopta mas asem. Frant-1891. MB ramane fidela liberului schimb.

Comertul

Apar in sec XIX bursele de marfuri pt cotarea principalelor produse la Londra, la Paris, la Chicago. In a doua jum a sec XIX-un fen nou , esentialmente urban, marile magazine care au preturi fixe. Primii care fac acest lucru sunt francezii. In 1852 apare un mag care se num Bon Marche(ieftin), cel care l-a creat-Aristide Boucicaut.-comercializa produse textile ce se adresa unei clientele feminine. La Paris Louvre si Printemps, galeriile La Fayette.In Anglia-cel mai cun -Charles Harrod.Afacerea sa se dezv gratie primei expo unib gaduite de Londra la 1851. Alti initiatori in ceea ce priv practicile comerciale.William Whitelay, Selfridge.

Concentrarea industriala-Germania si Sua- colaborarea prod din aceeasi ramura industriala pt a dev mai puternic si pt a spori pofiturile. Pe verticala, dar si pe orizontala-ex : prop de mine de carbuni: germania:1893Cartelul Renanowestfalic- care ctrl mai mult de jum din prod

John Barber Istoria Europei Moderne

NL Bacci Populatia in istoria europei, Iasi, 2003.

Michel Beaud Istoria capitalismului de la 1500-2000.,Chisinau 2011

Jean Berenger, Istoria imperiului habsburgilor, Iasi, 2000. pg 392-489

Jean Paul Bled, Frant Joseph, Buc, 2002.

Guisela Bock, Femeia in istoria europei, din evul mediu pana in ziele noastre, 2002.

Boia Lucian, Napoleon al III-lea cel neiubit, 2009, Humanitas.

Bulei Ion, Monarhii europei, 1997

Hellen Carrere dEncousse Alexandru al II-lea

Chiorean Ioan,Geneza si sfarsitul imperiului austro-ungar, Targu Mures, 1995 capitol austro-marxism.

Ceachir Nicolae, istoria Moderna a Poloniei, 1987

Deak Istvan, Mai presus de nationalism, O istorie politica si sociala a corpului de ofiteri habsburgici,1848-1919 Cluj- 2009.

Michel Dreifus, Europa socialistilor, 2001, de la internationala a II-a spre prezent.

Dragomir Elena Silviu Miloiu, Istoria Finlandei , 2011

Fracois Furet, Omul romantic, 2000- colectie eseuri: prima jum sec XIX. Radiografie a societatii europene si a tipurilor pregnante.

Jean Michelle Gaillera Istoria continentului Europena de la 1850 pana la final sec XX, Chisinau 2001.

Moris Baumont, In miezul afacerii dreifus, 1980

Jean Dominic Durand, Europa democratiei crestine, editura Institutul European.

Istoria secolelor XVIII-XIX