Situatia Bisericii in Tara Moldovei in perioada de trecere de la medieval la modern reprezinta un aspect important care urmeaza sa fie studiat in ansamblu, alaturi de alte subiecte-cheie ale istoriei politice, economice, sociale, culturale etc.. Problema istoriei ecleziastice a Tarii Moldovei trebuie privita intr-un cadru mult mai extins, prin efectuarea unei paralele atat cu cea a Tarii Romanesti, Transilvaniei, cat si cu intregul spatiu crestin-ortodox. Obiectivul pe care ni-l propunem consta in elaborarea unui studiu limitat la spatiul politico-geografic al Tarii Moldovei si la cadrul cronologic indicat.
Inca de la fondarea bazelor institutionale ale crestinismului de rit ortodox in intreg spatiul romanesc, biserica s-a prezentat ca un organism care a exercitat functii sociale, juridice, politice etc. Pentru realizarea acestora, biserica avea nevoie nu doar de o sustinere pur morala din partea autoritatii seculare, dar si de una materiala. In acest sens, de-a lungul timpului, biserica a reusit, prin diverse cai, sa obtina accesul la mari resurse naturale si financiare, atat din partea puterii statale, cat si din cea a locuitorilor tarii. Acestea erau indreptate, in primul rand, spre asigurarea capacitatii de actiune a bisericii in sferele vietii social-politice.
In perioada sovietica s-a acreditat ideea ca aceste resurse s-au acumulat prin exploatarea societatii, in special, a categoriilor sociale defavorizate, biserica constituind principalul suport ideologic al clasei exploatatoare1. Documentele vremii, care au ajuns pana la noi, demonstreaza contrariul.
CAPITOLUL I Caracteristica generala a raporturilor dintre biserica si stat
Recunoastem ca in procesul istoric, biserica, ca institutie, a beneficiat de danii din partea domniei, dar si a locuitorilor tarii. Catre mijlocul secolului al XIX-lea, acest fapt i-a permis sa devina unul din marii proprietari funciari din Principatele Dunarene. Aceasta situatie l-a determinat pe Alexandru Ioan Cuza sa dispuna secularizarea averilor funciare manastiresti pamantene si inchinate. Conform datelor oferite de catre M. Popescu-Spinei [259], la momentul adoptarii reformei, acestea constituiau 1/6 din proprietatea funciara a tarii.
Indiferent de faptul cum a fost apreciat actul secularizarii averilor manastiresti, informatiile cu
privire la suprafetele de teren trecute in fondul statului in urma reformei agrare din 1864, sunt
sugestive pentru cei preocupati de studierea problemei respective. Desi, la etape diferite, s-a
1 In acest sens a se vedea istoriografia sovietica, care, in baza conceptelor metodologice a marxism-leninismului, a incercat sa demonstreze caracterul negativ al institutiei ecleziastice [751: p. 8].
incercat a se face o apreciere formarii proprietatii latifundiare a bisericii, pana in prezent nu a fost realizat un studiu exhaustiv al problemei. Putem afirma ca formarea acestui fond constituie un proces indelungat, care a inceput odata cu formarea Tarii Moldovei si a continuat practic pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Iar motivul principal care a determinat crearea acestuia a fost generat de faptul ca atat autoritatile statului, cat si supusii acestuia au constientizat ca biserica, pentru a-si indeplini functiile sale sociale, avea nevoie de o baza materiala.
Mijlocul secolului al XVIII-lea-inceputul secolului al XIX-lea a fost calificat de istoriografie drept o perioada intunecata in istoria poporului roman [275; 276; 295; 578: p. 20-27]. Sustinatorii ideii respective afirma ca anume in aceasta epoca s-a acutizat dominatia otomana in regiune. Aceasta s-a manifestat prin frecventele schimbari de domnie, cresterea influentei grecilor in societatea romaneasca, care-si ,,umpleau pungile" prin instituirea unor contributii impovaratoare populatiei indigene, in afara de cele ce urmau sa fie achitate fata de Poarta. Conform unor evaluari, acestea se ridicau la peste 157 944, 60 de lei, din care haraciul constituia doar 133 de pungi si 44% piastri sau 67 944, 60 de lei [470, p.
1. Acturile, cuvinite manastirii ,,Russico" a Sfantului Munte al Athonului. // ,,??????????? ???????????? ?????????". nr. 1, c. 38-40; nr. 7-8, ?. 366-367; nr.9-10, c. 420-421; nr. 11-12, c. 472-474; nr. 17, c. 660-663; nr. 18, c. 698-700; nr. 19, c. 740-742; nr, 20, c. 480?482; nr. 21, c. 530-533; nr. 22 c. 571-572; An. 1868.
2. Balan, Ioanichie. Marturii romanesti la locurile sfinte, Roman, Ed. Episcopiei Romanului si Husilor 1986.
3. 7. Berechet, St. Documente noi privitoare la Mitropolia Proilaviei, in, RSIAB, XV, 1924, p.
4. 89-98.
5. Bielouc, Teodor. Documente romane si rutene, Colomeea 1879
6. Bogdan, Damian P., Pomelnicul manastirii Bistrita, Bucuresti, Fundatia regelui Carol I,
7. 1941
8. 10. Bratulescu, V. Pomelnicul Triptic al lui Alexandru Lapusneanu, de la m-rea Slatina, in
9. MMS, XXXV, nr. 3-4 (martie-aprilie 1959) Iasi 1959, p. 179-187. ll.Bulat, Toma G., Documentele manastirii Varatic, Chisinau, Tipografia ,,Tiparul
10. Moldovenesc" 1939.
11. Caprosu, Ioan. Documente privitoare la istoria orasului Iasi, vol. IV-VIII, Iasi, Ed. Dosoftei, 1999-2006.
12. *** Catalogul documentelor din Moldova din Directia Arhivelor Centrale, vol. V, 1701?1720, Bucuresti, 1975, XXIV+657p.
13. Catalogul documentelor turcesti, Vol I, ed. M. Guboglu, Bucuresti, 1960.
14. Catalogul documentelor turcesti, Vol II (1445-1829), ed. M. Guboglu, Bucuresti, 1965.
15. Carlan, N. O Versiune a ,,relatiei mitropolitului Gheorghe", in, Valori bibliografice din patrimoniul cultural national. Cercetare si valorificare, II, Bucuresti, 1983, p. 175-182.
16. Ciobanu, St., Contributii privitoare la numarul populatiei din tarile romanesti la 1810, in, Arhiva pentru stiinta si reforma sociala, anul II (1920-1921), p. 85-98.
17. Ciobanu, St., Documente din Chisinau, - Chisinau, Tiparul Eparhial ,,Carte Romaneasca",
18. 1928
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
