Istorie

I. DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500  2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai civilizatiei kurganelor

. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni.

Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu:

- ceramica grosolana, decorata cu motive incizate;

- morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru

Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.

Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana.

In epoca bronzului (2000/1900  1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.

Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare.

Geneza civilizatiei geto-dace

In timpul primei varste a fierului (1200/1150  450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri:

- tracii propriu-zisi (ramura sudica) si,

- daco-getii (ramura nordica)

Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu.

Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpato-danubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean.

Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale:

- tarabostes (pileati)  aristrocratia militara si sacerdotala;

- comati  producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)

Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi).

Triburi daco-getice:

- apulli  zona Alba Iulia

- burii  malul Oltului

- carpii  Moldova Centrala

- costobocii  nordul Moldovdei si Maramures

- crobyzii si tryzii  Dobrogea

Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ:

- Argedava (Dobrogea)

- Buridava (jud. Valcea)

- Piroboridava (jud. Galati)

- Tamasidava (jud. Bacau)

- Sucidava (jud. Olt)

- Cotnari

- Stancesti (jud. Botosani)

- Batca Doamnei (jud. Neamt)

- Cetateni (jud. Arges)

- Sarmisegetusa (Muntii Orastiei)  centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile:

- Costesti

- Blidaru

- Piatra Rosie

- Banita

- Capalna

- Tilisca

Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.

Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de basilei (regi) si in secolele urmatoare:

- sec. al IV-lea i. Hr.  uniunea de triburi condusa de rex Histrianorum din Dobrogea care se opunea scitilor;

- 335 i. Hr.  uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon;

- 300 i. Hr. Si 292 i. Hr.  confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier;

- sec. al III-lea i. Hr.  mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;