1. Introducere in istoria moderna a Romaniei
Istoria moderna caracterizata prin schimbari profunde in toate planurile vietii
sociale a patruns mai tirziu si mai lent in Europa de Est. Situatia geopolitica,
caracterizata prin dominatia unor mari imperii (tarist, otoman si habsburgic) aflate in
permanenta rivalitate, ce a generat conflicte militare, intodeauna insotite de importante
pierderi umane si materiale, ca si de o continua stare de incertitudine au ingreunat
patrunderea ideilor novatoare, si au intirziat schimbarile progresiste in economie si
societate. La aceasta se adauga factori de ordin economic, religios, mental.
a. Repere teoretice si metodologice ale cursului
In loc de definitie
Modernizarea este axa principala a istoriei Romaniei pe un interval de circa 250
de ani. Proces deosebit de complex, ce imbratiseaza planuri diferite: societatea,
economia, cultura, instructia scolara, urbanismul, etc.
Modernizarea se concretizeaza prin fapte de istorie extrem de diferite: cum ar fi
adoptarea unor legislatii , introducerea unor metode noi de exploatare a pamantului,
schimbarea vestimentatiei, aparitia unui cotidian, deschidera unei universitati, pavarea
sau iluminarea unor strazi, canalizare sau infiintarea unei banci, inaugurarea unei scoli
asau a unei fabrici, etc.
Intr-un cuvint, modernizarea inseamna “schimbarea la fata” a unei societati
umane intr-un anume spatiu cultural, politic, national.
Modernizarea in spatiu romanesc a insemnat optiunea societatii spre valoriile
civilizatiei occidentale. Inca din secolul 18, caracteristica principala a discursului
intelectual si politic a diversilor reprezentanti ai societatii a fost spiritul extrem de critic
la realitatile locale si incercarea de a introduce valorile europene. In mentalul colectiv s-a
incetatanit opozitia intre doi poli: cel negativ, care era Orientul, de care oamenii vremii
doreau sa se indeparteze si un pol pozitiv : Occidentul Se spune in diversele documente:
“Occidentul civilizat” sau “Occidentul luminat”. In limbajul politic al vremii exista citeva
formule, ce intruchipeaza idealul societatii romanesti”: “Occident”, “Europa”, iar ceva
mai tirziu Occidentul are si o concretizare: Parisul., chiar daca modelele au fost mai
multe. Toate aceste formule erau codul unui nou model de civilizatie, a carei adaptare la
realitatiile romanesti avea sa fie esenta modernizarii.
2.Reper geografic
Se impun citeva precizari, privind spatiu geo-politic de care se ocupa acest
curs.
In general exista o dificultate de abordare a istoriei Romaniei, datorita faramitarii
politice indelungate a acesteia. Romania este timp de secole o notiune abstracta, chiar
daca putem deslusi trasaturi comune la romanii din diverse entitati politice Aceasta
faramitare, la care se adauga instabilitatea politica, in intreaga arie a Euoropei de Est si
Centrale, ce duce la dese schimbari teritoriale ingreuneaza demersul istoric. Deci o lunga
perioada de timp putem vorbi numai de un spatiu cultural-politic romanesc, ce are
doar o legatura indirecta cu realitatea statala.
Dupa cum se stie poprul roman si-a purtat istoria in Evul Mediu, dar si in
perioada moderna in trei unitati politice distincte: Transilvania, Tara Romaneasca si
Moldova.
Entitatea cu o istorie mai diferita a fost Transilvania. Aceasta, in sec XI este
inglobata regatului maghiar Acesta se prabuseste in 1546, si Transilvania devine un
Principat autonom, sub suzeranitate turceasca La sfirsitul secolului 17, in urma unui
proces lent de citeva decenii, Tranilvania va fi inglobata ca provincie –cu un anume grad
de autonomie-in Imperiul Habsburgic (Imparatul de la Viena se intitula Imparat al
Austriei, rege al Ungariei si Boemiei si Principe al Transilvaniei), pentru ca in 1867 sa fie
incorporata Ungariei in cadrul monarhiei austro-ungare. In 1918, Transilvania se uneste
cu Romania, in urma prabusirii Imperiului Austro-Ungar si a deciziei Adunarii Nationale
de la Alba Iulia.
Formate prin unirea unor mici unitati statale, la sfirsitul secolului 13 si inceputul
celui de-al 14-lea, Tara Romaneasca si Moldova vor fi silite sa recunoasca suzeranitatea
Imperiului Otoman (prima la sfirsitul secolului XIV, iar a doua la sfirsitul secolului 15)
Ele ramineau autonome, dar erau incluse in sistemul politico-militar si fiscal otoman. In
esenta, legatura lor cu Poarta se reducea la plata unor dari financiare-din care cel mai
important era tributul-care s-u marit continuu in timpul secolelor. Acest
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
