Evul mediu românesc

Cultura

Epoca lui Mihai Viteazul= epoca de renastere politica.

Sec. 17, secolul varstei de aur a vechii culturo romanesti

Afirmarea imbii romane ca instrument iterar, transformarea constiintei popuare a unitatii neamului si aoriginii lui latine in constiinta istorica, dezvoltarea literaturii religioase prin traduceri.

-Aparitia unei literature moralizatoare,

-Infiintarea unor scoli cu profram umanist si cu predarea in limbie antichitatii clasice

-Activitatea tipografica susinuta,

-Constituirea de bibioteci

-Inovatiile in omeniu artei ->” o vreme clasica romaneasca”[iorga]

LITERATURA ROMANA SI REALTII ROMANO-NEOGRECESTI IN PRIMELE DECENII ALE SEC 17

• Colaborare cuturala romano-neograca

• 1620-Cronograful lui Mihail Moxa- prima incecare de istorie universala in limba romana- traducere din slavona, calugarul a adaugat in de istorie romaneasca de valoare universala: -

-Descalecarea moldovei in 1359,

-Rovine 1395,

-Nicopole,

-Moartea lui Mircea cel Batran,

-victoriile in 1442 si 1443 ale lui Iancu,

- infrangerea lui Iancu la Kossovopolje 1448,

- marea victorie de la Belgad impotriva lui Mehmed II Fatih,

-1456, Luptele lui Stefan cu turcii,

-cucerirea de catre Baiazid 2 in 1484 a Chiliei si Cetatii Albe

• Carturarii greci au contribuit la dezvoltarea culturii romanesti la ineputul secolului 17-Matei al Mirelor- Istoria Tarii Romanesti intre anii 1602-1618” „sfaturi catre alexandru ilias”-cronica =tradusa in romana si inclusa in „letopisetul tarii romanesti”

• Invataturi:

-domnii sa aiba teama de Dumnezeu si sa fie judecatori drepti

-domnii sa nu faca nimic fara sfat

-domnii sa traiasca in pace cu vecinii lor

-hotarele tarii sa fie bine pazite

-nu se cuvine ca domnii sa-si iasa din cuvant

-sa infiinteze scoli

CULTURA IN EPOCA LUI MATEI BASARAB SI VASILE LUPU

• Intrecere-> numeroase ctitorii

• Vasile Lupu, cu intentia sa depaseasca in frumusete in frumusete ctitoria lui Neagoe Basarab de la curtea de arges a construit la Iasi biserica Trei Ierarhi:

-marmura si piatra daltuita, mesteri din Polonia si Rusia

-moastele Sf Paraschiva= aduse de la Constantinopol

-podoabe-argintarii din Ardeal

-clopote- Danzig

• Vasile Lupu: Serbesti-Neamt, orhai, Chilia, Hlincea

-a zidit o biseriva la Liov, incrustand in zid stema tarii

-biserica la Moreeea

-a inchinat locurilor Sfinte Dobrovatul, ctitoria lui Stefan cel Mare

-la Iasi: Bai publice

*local pt scoala domneasca

*a refacut curtile domnesti

*a reconstruit palatul domnesc, „mai degraba mare decat frumos”

*herghelie impresionanta „ intrecand cu mult nr si calitatea cailor pe cei ai ducelui de Florenta sau ai regelui Angliei”

• MATEI BASARAB: „cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru”-peste 30

-cea mai importanta Arnota 1638

-escendent din familia Craiovestilor, ia ca model domnia ui Neagoe Basarab; Mihai Viteazul-model in apararea statului

->ridica un lacas de cult la Calugareni si daruieste Manastirii Dealu o cruce de lemn de chiparos si de argint

-La Targoviste a refacut urtile domnesti si cetatea, a zidit bisericile SFINTII IMPARATI si BISERICA DOAMNEI

-in afara Tarii Romanesti – PORCESTI, COMANA DE JOS-TRANSILVANIA, VIDIN SI SVISTOV-BULGARIA, a facut daruri SF MUNTE

-in 1639-cand se zidea in Moldova Sf 3 Ierarhi, el interzicea cu blestem inchinarea de biserici importante Sf. Munte, si retrage din daniile facute de predecesori

-fortificamanastirile alfate in pozitii strategice

-SCOALA DE LIMBA SI CULTURA SLAVA; 1646- Scoala greaca si latina, la targoviste

-Prima scoala superioara- printre elevi: viiitorul domn Serban Cantacuzino

-1635- reintroduce tiparul: MOLITVENICUL SLAVONESC, Campulung

-1638- la manastirea Govora- Psaltirea slavona cu 2 predoslovii- pt toate neamurile cu dialect slavonesc

-cere ca tiparul sa fie pastrat cu grija, caci este o comoara mai scumpa decat toate comorile pamantesti

-1639-Govora- Evanghelia invatatoare, terminata la M-rea Dealu

-La Campulung- „pre limba romaneasca” mai multe carti religiioase

-1640- Govora- Pravila/indreptatoriu de leagi

-1652-Targoviste-primul cod de legi tiparit in Tara Romaneasca

-In efortul de a intari rolul domniai a recurs la istorie, a stimulat istoriografia- traditia istorica =factor de seama in viata de stat

-sprijinit de mitropolitii Teofil si Stefan

-sprijinit de boieri precum UDRISTE NASTUREL, care afirma inainte de GR. Ureche si miron costin ca „LIMBA ROMANA SE INRUDESTE CU CEA LATINA”

+De imitatio Christi; Viata stintinlor Varlaaam si Ioasaf