Biserica Moldovei în perioada ocupațiilor militare ruse

In decursul secolului al XVIII-lea-inceputul secolului al XIX-lea, organizarea bisericeasca in Tara Moldovei si Tara Romaneasca a cunoscut mutatii la nivel institutional. Acestea au fost provocate de factori interni - reformele domnilor Constantin Mavrocordat, Grigore al II-lea Ghica, Grigore al III-lea Ghica - si de factori externi, acutizarea ,,chestiunii orientale" si confruntarea dintre imperiile otoman, habsburgic si tarist pentru suprematie in regiune.

Incepand cu campania de la Prut a lui Petru I din 1711 pana la 1812, pe teritoriul Principatelor Romane s-au desfasurat patru razboaie. In timpul acestora, autoritatile ruse au instaurat o administratie militara si civila, care avea drept obiectiv sa faciliteze inaintarea armatelor tariste spre stramtori. De asemenea, administratia respectiva nu se limita doar la acumularea de provizii si furaje pentru armata, dar si la mobilizarea populatiei pentru a completa unitatile auxiliare, insarcinate cu aprovizionarea ostilor. Pentru o administrare mai eficienta, guvernatorii militari si cei civili, prin diferite cai, urmareau sa atraga de partea lor elitele politice si ecleziastice, fapt care a fost posibil datorita unitatii confesionale dintre rusi si romani.

In ceea ce priveste administrarea bisericii din principate, in timpul ocupatiei militare, distingem doua faze distincte. Prima etapa corespunde cu razboiul ruso-austro-turc din 1735-1739, campania feldmaresalului rus Burchardt Cristof Munich in Moldova (1739) si razboiul ruso-turc 1768-1774. In acest rastimp, desi a fost instituita administratia militara rusa, nu se poate sesiza o imixtiune directa in treburile ecleziastice. In fruntea bisericii au continuat sa ramana mitropolitii alesi canonic. Ce-a de-a doua perioada coincide razboaielor din 1787-1791 si 1806-1812, in care observam o implicare directa nu doar din punct de vedere civil si militar, dar si ecleziastic prin instaurarea in fruntea Bisericii Ortodoxe din Principate a celor doi arhierei Ambrozie Serebrennikov, arhiepiscop al Ekaterinoslavului si al Tauridei si a lui Gavriil Banulescu-Bodoni. Ambii, la timpul lor, au detinut functia de exarh al Moldovei, Valahiei si Basarabiei. Prin acest fapt au luat sub administrarea lor bisericile din Tarile Romane si fostele raiale turcesti, care au facut parte din eparhia Proilaviei.

Pentru elucidarea primei perioade vom apela la un sir de izvoare, in timp ce pentru descrierea celei de-a doua vom recurge la studii elaborate de cercetatorii straini si din spatiul romanesc, care ofera anumite date si surse privind acest subiect. Un asemenea studiu a fost elaborat de cercetatorul american George F. Jewsbury [216], care abordeaza chestiunea anexarii Basarabiei la Rusia din punct de vedere diplomatic, militar, administrativ si, nu in ultimul rand, spiritual. Acest studiu, desi se bazeaza pe surse inaccesibile la momentul de fata, este depasit de lucrari aparute in ultima perioada.

In acest sens pot fi mentionate lucrarile cercetatorilor Vladimir Tcaci [271], Vladimir Mischevca [241] si Alexei Agachi [134], care, in baza fondurilor arhivistice din Republica Moldova, Romania si Federatia Rusa, varsa lumina asupra problemelor relative la situatia Principatelor Romane sub ocupatie rusa si pozitia acestora pe plan international.

CAPITOLUL I Administrarea ecleziastica din Tara Moldovei in timpul razboaielor ruso-turce (1769-1774; 1787-1791; 1806-1812)

Administratia ecleziastica in Moldova, in decursul razboaielor ruso-turce si ruso-austro-turce din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea-inceputul secolului al XIX-lea cunoaste mutatii esentiale de ordin institutional.

Autoritatile de ocupatie atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca urmareau sa creeze conditii prielnice pentru o eventuala anexare a acestor tari la imperiu. In literatura de specialitate este bine cunoscut faptul ca armatele ruse si a cele austriece, in perioada stationarii lor pe teritoriul principatelor, au adus cu sine structuri necesare pentru controlul teritoriului si al populatiei. Istoriografia problemei, in special, cea rusa si sovietica trateaza prezenta trupelor ruse, punand accentul pe ideea protejarii popoarelor ortodoxe

1. Adamescu, Gheorghe. Istoria Literaturii Romane, Biblioteca pentru toti, Bucuresti Ed. Alalay 1938

2. .Agachi, A. Tara Moldovei si Tarii Romanesti sub ocupatia militara rusa (1806-1812), Iasi, Demiurg, 2008, 312 p.

3. Apostolescu, Virgil. Marturii documentare privind distrugerile si instrainarile de materiale arhivistice in Moldova Pana in secolul al XVIII-lea, In: AIIA, XVI, 1979, p. 335?339.

4. .Arseniev, Nicolaie. Biserica rasariteana, traducere de Tit Simedrea, Editura Carte

5. romaneasca, Bucuresti, [f. a.] 137.Ateyd, Aziz S. A history of Eastern Christianity, 2 vol., London 1968. 138

6. .Barsanescu, Stefan. Istoria Pedagogiei Romanesti, Bucuresti 1941.

7. .Bezvicone, Gh. Contributie la istoria relatiilor romano-ruse, Bucuresti, 1962. 140.

8. Bezvicone, Gh. insemnari bibliografice despre calatorii rusi in tarile noastre in secolele

9. XV-XVIII, In: Analele romano-sovietice, Seria Istorie, I (17) (1957), Nr. 7, p. 76. 141.

10. Bezvicone, Gh. Manastirea Japca din judetul Soroca, Bucuresti, 1942. 142. ***

11. Biserica Ortodoxa si cultele straine, din Regatul Roman, Bucuresti, Administratia

12. Casei Bisericesti, Tipografia C. Gobl, 1904. .Biserica ortodoxa - ortodoxismul, Bucuresti. [f.a.]

13. . Biserica ortodoxa romana in trecut si astazi, Bucuresti: Ed. IBMBOR, 1973. .Biserica si sectele: Adevar si ratacire, Bucuresti, 1992.

14. Bobulescu, Constantin. Curtea Domneasca din Iasi si Cneazul Poteomchin, In: Spicuitor

15. pe ogor vecin, Chisinau, 1922, p. 116-149. 147.Bologa, Lucian. Psihologia vietei religioase, Cluj, 1930.

16. .Borgovanu, V. Gr. Istoria pedagogiei, ed. a II-a, 1915-16; ed. a III-a, Bucuresti, Ed. Pavel

17. Iuru, 1919.

18. Breza, Marcu. The Roumenian Church, London, 1943.

19. Brezeianu, I. Vechile institutii ale Romaniei (1327-1866), Bucuresti, 1882, 262 p. 151.Bria, I. Ortodoxia in Europa. Locul spiritualitatii romane, Iasi, Ed. Mitropolia Moldovei

20. 1995.

21. .Bulat, Toma. G. Spitierii si doftorii la Iasi in 1811, In: Arhivele Basarabiei, An X (1938). Bulgakoff, S. Ortodoxia, Sibiu, Tipografia Arhiediecezei, 1933. 154.

22. Calmutchi, Gh. Relatiile politice a tarilor romane cu Rusia, Galati, 1911.

23. Cantacuzino, Alexandrina Gr. Rolul Bisericii Ortodoxe la dezvoltarea neamului romanesc.

24. Conferinta tinuta la 23 octombrie 1921 in sala Ateneului, Bucuresti, 1921. 156.Chindras-Codrescu, Emil. Manastirea Vatra-Moldovita, text romanesc, francez si german,

25. Cernauti, Ed. Cercului ,,Bucovina Literara", 1943. 157.Chiricescu, G. Istoria Bisericii Romane. Curs, Bucuresti, 1896. 158.Ciauseanu, G. F. Crestinismul romanului oglindit in graiul sau, Craiova, 1944. 159.Ciuhandu, P. Biserica ortodoxa romana si Biserica greco-catolica: in fata neamului, Ed.

26. Buna Vestire, Beius, 1994. 160.Ciurea, Al. I., Focul de la Iasi din 1827 si isvoarele documentare ale Moldovei,

27. Carnasebes, 1946.

28. 1.Clemete, O. Biserica Ortodoxa, Bucuresti, Editura Universitas, 2000.

29. Coca, Calistrat. Istoria bisericeasca: pentru clasele superioare ale scoalelor secundare si

30. alte institutii mai inalte de cultura. Cernauti, Ed. Fondului Religios greco-ortodox al

31. Bucuvinei, 1891.

32. 163.Coman, Ioan G. Umanismul ortodoxiei romanesti, in, B.O.R. An LXVI (1948), No1-2. 164. Credinta si cultura in Moldova, II Credinta ortodoxa si unitatea bisericeasca, Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Iasi, Ed. Trinitas, 1995.

33. .David, Al. Bibliografia lucrarilor privitoare la Basarabia aparute de la 1918 incoace,

34. Chisinau, Carte Romaneasca, 1933. 166.Dictionarul Literaturii Romane, art. Gheuca Leon, p. 394-395 (semnat A.S.) 167.Dobrescu, N. Rolul Bisericii in trecutul romanesc, In: Convorbiri Literare, Bucuresti,

35. 1909.