România - Geografie umană și economică

Atat geografic, cat si geologic, teritoriul Romaniei prezinta pe deplin caracteristicile Europei Centrale, detinand o pozitie de tranzitie atat catre rasaritul, cat si apusul Europei si la interferenta dintre Europa peninsulara balcanica si Europa continentala (fig. 2).

Asemenea realitate este expresiv atestata de coordonatele geomatematice, climatice temperat-continentale si vegetatie specifica Europei Centrale oferite de paralela 45? N si interferenta cu meridianul 25? E, strabat spatiul Romaniei desfasurat latitudinal intre 43?37'06'' (orasul Zimnicea) si 48?15'06'' in N (satul Horodistea, judetul Botosani).

Asemenea pozitie denota totodata distante aproape egale fata de extremele Europei: 2900 Km fata de Oceanul Atlantic - in V, Oceanul Inghetat - in N, Muntii Urali - in E, si 1050 Km pana la Marea Mediterana.

In acest spatiu al Europei Centrale, Romania ocupa o suprafata de 238 391 Km2 si detine o populatie de 21 680 974 locuitori (recensamantul din 18 martie 2002).

Romania ocupa astfel locul 13 in Europa dupa suprafata si locul 10, dupa populatie.

Pe glob, Romania ocupa locul 80 dupa suprafata si 42 dupa populatie.

Pozitia la Marea Neagra ofera Romaniei relatii cu toate tarile lumii.

Contrul Romanieieste marcat de intersectia paralelei de 45? N cu meridianul de 25? E (17 Km nord de orasul Fagaras).

Punctul extrem in nord il constituie satul Horodistea din judetul Botosani. Punctul extrem de sud este orasul Zimnicea (judetul Teleorman). Cel de est il constituie orasul Sulina (judetul Tulcea), iar cel de vest satul Beba Veche (judetul Timis).

Punctele extreme contureaza granitele actuale ale Romaniei (terestre, fluviale si maritime), unele dintre eceste segmente fiind puternic influentate de raporturile politice cu statele vecine, in anumite perioade istorice.

1.2. GRANITELE ROMANIEI

De-a lungul istoriei spatiul romanesc a inscris o forma unicat in peisajul tarilor europene.

Forma actuala a Romaniei este elipsoidala. Asemenea forma poate constitui un veritabil model de organizare statala in cadrul Europei, dupa realitatile geo?politice. Este modelul care releva cu prisosinta caracterele obiective ale granitelor stabilite dupa predominanta principiilor nationalitatilor, dupa modelul de viata comun grupa?rilor umane ("genres de vie"), dupa ariile de civilizatie statornicite in spatiul carpato-danubiano-pontic.

O scurta privire asupra hartii Romaniei ne pune in fata unei forme si unor limite ale teritoriului national care dovedesc prin?cipii indubitabile de vechime, stabilitate, continuitate si echili?bru geois-toric.

Forma teritoriului unui stat, in general, are semnificatie geo?politica deosebita. In cazul Romaniei cu atat mai mult. Forma teritoriului unui stat exprima modul in care trasaturile cadrului fizic se intrepatrund cu insusirile native ale propriei vetre et?nice. Amputarile ori alterarile vetrei autohtone impuse de situa?tii vremelnice, din cursul unor perioade istorice, nu pot fi luate in seama decat ca elemente de referinta asupra modificarilor limitelor politice administrative.

Asemenea coordonate amplificate de pozitia predominanta in spatiul, spatiul de etnogeneza si vatra romaneasca, spatiul de pozitie incontestabila central-europeana, confera pe deplin Romaniei pozitia fireasca in Europa Centrala.

Dunarea - artera vietii nationale si europeana, delimiteaza, prin cursul ei inferior Europa Centrala de Europa Sudica, respectiv Balcanica.

Marea Neagra, fereastra si ,,poarta" a Romaniei favorizeaza interesele Europei Centrale spre orizonturile estice si mai departe spre Carpatilor toate statele lumii.

Se impune prin toate atributele, astfel, o pozitie geopolitica polarizatoare fara egal in acest spatiu.

In cazul Romaniei, granitele si forma teritoriului au la baza doua ca?racteristici fundamentale: armonia cadrului natural si omogeni?tatea vetrei etnice. Ambele aceste caracteristici au cimentat unitatea politica a Romaniei, o configuratie originala a formei teritoriului, fapt ce surprinde pe cei ce cred ca sunt mai buni cunoscatori ai hartii noastre . (fig. 3)

Aceasta unitate politica vine dintr-un trecut indepartat, o ve?chime de peste un mileniu in plus fata de vechimea tarilor care s-au "aclimatizat" in vecinatatea Romaniei.

1.2.1. Vecini si vecinatati

Istoria consemneaza faze mai mult sau mai putin favorabile evolutiei granitelor.

Revenind la vremuri mai apropiate reamintim efectele presiunilor asupra etniei romanesti de catre marile imperii precum cel otoman, austro-ungar si tarist.

In anul 1940 granitele traditionale ale Romaniei inregistreaza modificari dramatice ca urmare a tratatului dintre Germania si fosta URSS, cand fosta URSS ocupa Basarabia, Tinutul Hertei si nordul Bucovinei. Polonia si Cehoslovacia se ,,indeparteaza" astfel de granita cu Romania.

Dictatul de la Viena din anul 1940 modifica granita cu Ungaria. Tot in anul 1940 sudul Dobrogei, Cadrilaterul revine Bulgariei. Prin participarea Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial se restabileste granita cu Ungaria prin revenirea nord-vestuluiTransilvaniei.

Dupa prabusirea sistemului comunist si destramarea URSS, Romania modifica vecinatatile, indeosebi in partile de nord si est.

In partea de rasarit se invecineaza cu romanii din Republica Moldova printr-o granita fluviala (pe raul Prut), pe o distanta de 681,3 Km. Suntem vecini cu vechile teritorii ale Romaniei, respectiv Basarabia si Tinutul Herti.

Pe o portiune redusa in continuarea granitei pe Prut si pana la Canalul Musuna aflat la vest de bratul Chilia si nordul tarii, pe o distanta statala de 649,4 Km ne invecinam cu Ucraina Este vorba de o buna bucata din sudul Basarabiei, nordul Bucovinei. Din totalul granitei cu Ucraina, 273,8 Km constituie granita terestra, 343,9 Km granita fluviala si 31,7 Km granita maritima.

Granita cu Ungaria se desfasoara pe o lungime de 448,0 Km, din care 415,9 Km granita terestra si 32,1 Km granita fluviala. In total, granita cu Ungaria reprezinta 14,2% din lungimea totala a granitelor de stat ale Romaniei (fig 4).

Suportul fundamental al granitelor romano-maghiare o constituie structura etnica, predominant romaneasca. Concludenta in acest context este sublinierea istoricului american Milton G. Lehrer, care sublinia intr-o lucrare aparuta in 1944, urmatoarele:"Daca in 1920 s-a comis o nedreptate, nu ungurii au sa se planga de ea, ci romanii, caci dincolo de frontiera politica au fost lasate in teritoriu unguresc mai multe insule de romani"

Suportul etnic al granitei romano-maghiare este deplin argumentat si de structurile etnice care caracterizeaza si astazi judetele frontaliere din zona.

Granita cu Serbia - Muntenegru se desfasoara pe o lungime de 545,5 Km, respectiv 289,6 Km granita fluviala si 256,8 Km granita terestra, insumand 17,4% din lungimea totala a granitelor Romaniei.

Granita terestra a suferit o serie de modificari generate de unele schimburi de comune. Granita fluviala este marcata de Dunare in sectorul de la confluenta Nerei cu Dunarea, cu punctul de intersectie cu granita Bulgariei (Valea Timocului).

Granita cu Bulgaria se desfasoara pe o lungime de 631,3 Km, prioritar fluviala (470 Km), terestra (139,1 Km) si maritima (22,2 Km).

Marea Neagra inscrie o lungime de 193,5 Km in estul granitei Romaniei.

In totalul granitele Romaniei actuale insumeaza 3149,9 Km, din care 1085,6 Km granita terestra, 1816,9 granita fluviala si 247,4 Km, granita maritima.

1.3. ROMANIA, TARA CARPATICA

Muntii ofera una din cele mai grandioase creatii ale naturii si atrag atentia prin maretia, infatisarea si frumusetea inegalabila, prin varietatea formelor cizelate, de-a lungul istoriei geologice, de catre agentii naturali inseparabili cum sunt apa, aerul, van?tul, caldura, inghetul, ori sub actiunea inca greu de imaginat a celor mai complicate fenomene interioare ale pamantului.

Marele geograf roman Simion Mehedinti sublinia ca "dupa cum atarna o cladire de temelie, asa atarna tara noastra de Marea Neagra", asa precum "relieful carpatic reprezinta ceta?tea cea mai inaintata a Europei in fata stepelor ponto-asiatice".

Candea, Melinda, Bran, Florina (2001) Spatiul geografic romanesc. Organizare, amenajare, dezvoltare, Ed.Enciclopedica, Bucuresti;

Cucu, V. (1996) Romania. Geografie Umana si Economica, Ed.Glasul Bucovinei, Iasi;

Deica, P., Candea, Melinda, Erdeli, G. (1993) Strcutura nationalitatilor din Romania in 1992, in ,,Lucrarile sesiunii stiintifice anuale a Institutului de Geografie", Academia Romana, p.205-214, Bucuresti;

Erdeli, G. (1988) Tendinte actuale in geodemografia Romaniei, in ,,Terra" nr.III-IV/1988, Bucuresti;

Erdeli, G., Candea, Melinda, Braghina, Cr., Costache, S., Zamfir, Daniela (1999) Dictionarul de Geografie Umana, Ed.Corint, Bucuresti;

Giurcaneanu, Cl. (1988) Populatia si asezarile din carpati, Ed.Stiintifica si Eciclopedica, Bucuresti;

Ielenicz, M. (2000) Romania. Mica enciclopedie, Ed.Corint, Bucuresti;

Nimigeanu, V. (2001) Romania. Populatie, asezari, economie, Ed.Alexandru Ioan Cuza, Iasi;

Pop, Gr. (1986) Romania. Geografie economica, Cluj Napoca;

Popovici, I., Mihail, Maria (1980) Romania. Geografie economica, Ed.Academiei, Bucuresti;

Savul, Al. (1975) Romania. Sinteza geografica, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Sandru, I., Cucu, V. (1984) Romania. Prezentare geografica, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;

Tufescu, V. (1974) Romania, natura, om, economie, Ed.Stiintifica, Bucuresti;

Velcea, I. (1975) Geografia economica a Romaniei, Tipografia Universitatii din Bucuresti, Bucuresti;

* * * (1982) Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;

* * * (1998) Romania. Atlas istorico-geografic, Ed.Academiei, Bucuresti;

* * * (1984) Geografia Romaniei, vol.II, Geografia Umana si