Considerații generale despre biogeografie

1. Necesitatea protectiei naturii in general si a biodiversitatii, in special

In sens larg, protectia naturii are ca obiectiv principal pastrarea nealterata a ecosistemelor naturale (ecofondului) si a fondului genetic (genofondului) la nivel global si regional, in vederea asigurarii echilibrului intre componenetele naturale ale mediului, pe de o parte si intre acestea si societatea umana, pe de alta parte.

In conditiile actuale, cand pe teritorii extinse presiunile exercitate de diferitele moduri de utilizare a terenurilor asupra capitalului natural al planetei au atins valori critice, numeroase peisaje aflandu-se deja in parastazie, protectia si conservarea naturii ocupa un loc prioritar in domeniul preocuparilor specialistilor in stiintele Pamantului. Presiunea antropica a avut cel mai mare impact asupra biodiversitatii floristice si faunistice, plantele si animalele fiind cele mai vulnerabile elemente naturale ale mediului, in raport cu activitatile umane; existenta acestora este indisolubil legata de calitatea celorlalte componente ale peisajului.

Principalii factori responsabili in timp istoric de disparitia a numeroase specii floristice si faunistice pot fi considerati:

- vanatul excesiv (cauza principala a disparitiei pinguinului urias, Alca impennis, al carui areal se extindea acum cateva secole in domeniul tundrei arctice, din nordul Canadei si pana in Scandinavia; apreciat pentru puful si aripile sale, incapabil sa zboare, lipsit de mijloace de aparare, a fost masacrat de pescari in secolele XVI-XVII ; de asemenea, se pare ca locuitorii Insulei St. Kilda (Ecosse) utilizau grasimea sa drept analgezic; ultimul cuplu de pinguini uriasi a fost semnalat in 1844, in largul coastelor Islandei; aceasta specie a disparut deci, cu mult timp inaintea poluarii cu produse petroliere care va afecta mai tarziu pasarile marine);

- alterarea sau distrugerea bitopurilor care atrag dupa sine restrangerea sau chiar extinctia speciilor care le populeaza. Ca exemple pot fi citate cazurile unor specii adaptate la zone umede, mlastinoase din Europa de Vest: orhideea de mlastina Hammarbia paludosa, orhideea cu floare lata, Orchis laxifloral, fluturii albastri (Maculinea nausithous, M. teleius, M. alcon, pasari: Crex crex, Numenius arquata;

- agricultura mecanizata si chimizata (in unele cantoane din Elvetia, utilizarea pesticidelor si a fungicidelor a provocat reducerea masiva si chiar disparitia unui numar insemnat de specii de fluturi diurni (in ultimii 150 de ani, aceste specii au disparut in proportie de cca. 49% din regiunea Bernei, 28% in cantonul Thurgovie, 11% in regiunea Seeland-Chasseral si 7% in imprejurimile Genevei)

- poluarea fizica, chimica, biologica ce poate afecta, de la caz la caz, in mai mica sau mai mare masura, speciile vegetale si animale, inclusiv mediile de viata ale acestora; astfel, unele specii de licheni pot avea sensibilitati diferite la emisiile atmosferice ale surselor industriale; acidifierea lacurilor din Scandinavia, datorata poluarii atmosferice provenita de la surse industriale din tari ale Europei si din America de Nord, a condus la disparitia progresiva a speciilor acvatice (moluste, insecte, crustacee, pesti si amfibieni)

In acest context se inscriu preocuparile legate de crearea de arii protejate, al caror obiectiv principal il constituie protectia si conservarea biodiversitatii ecosistemelor naturale si antropizate.

Pe de alta parte, existenta in anumite teritorii, cu grade diferite de antropizare, a unor elemente cultural-istorice (monumente religioase, arhitectonice, istorice, ansambluri urbanistice deosebite etc.), cu valoare de patrimoniu, care insa din diferite motive se afla in stadii mai mult sau mai putin avansate de degradare, impune protectia si conservarea acestora prin dobandirea statutului de zone protejate;

De ce este necesara conservarea biodiversitatii?

Termenul biodiversitate inglobeaza ansamblul format din totalitatea formelor de viata vegetale si animale si ecosistemele din care acestea fac parte, interactionand unele cu altele si cu componenetele abiotice ale mediului. Fiind rezultatul unor procese dinamice care au loc in invelisul biotic la scara spatio-temporala, biodiversitatea unei regiuni are la randul ei un caracter dinamic.Biodiversitatea reprezinta o trasatura de baza a structurii unei biocenoze sau a unui ecosistem; deranjarea ecosistemelor/biocenozelor de catre diferiti factori de stress (catastrofe naturale, activitati agricole, industriale, exploatari miniere, activitati turistice etc.) conduce la o reducere considerabila a biodiversitatii, fapt care, cu deosebire in teritoriile afectate, reclama masuri concrete de protectie si conservare.

Conservarea biodiversitatii trebuie abordata ca nou domeniu pluridisciplinar de cercetare, dezvoltat ca raspuns la crizele cu care se confrunta astazi lumea vie.

Conservarea biodiversitatii vizeaza trei obiective:

- Investigarea si descrierea diversitatii lumii vii

- Intelegerea efectelor activitatilor umane asupra speciilor, comunitatilor si ecosistemelor

- Dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru protejarea si restaurarea diversitatii biologice.

Conservarea biodiversitatii ca domeniu stiintifc a aparut deoarece nici una dintre disciplinele traditionale nu este destul de comprehensiva pentru a putea descifra si reduce pericolele ce ameninta organismele vii si mediile de viata ale acestora. Ca domeniu de cercetare, conservarea biodiversitatii/diversitatii biologice completeaza domeniile aplicative (agricultura, silvicultura, managementul ariilor protejate, industria pescuitului etc.) care, desi au inceput sa puna un accent considerabil pe conservare, o abordeaza ca pe un aspect subsidiar altor programe.

2. Stabilirea prioritatilor pentru protectie si conservare

Intr-o lume aglomerata si cu surse de finantare limitate, trebuie stabilite clar prioritatile pentru conservarea diversitatii biologice, mai exact pentru speciile care trebuie sa faca obiectul conservarii.

Din pacate, desi conservationistii promoveaza intens importanta actuala sau potentiala a fiecarei specii, zilnic se pierd iremediabil organisme vegetale si animale, unele dintre acestea, chiar inainte de a fi descoperite si descrise. In aceste conditii, pentru stabilirea prioritatilor de conservare, este necesar sa raspundem la trei intrebari cheie:

1) Ce trebuie protejat?

2) Unde trebuie protejat?

3) Cum trebuie protejat?

De obicei, in alegerea elementelor care vor fi puse sub regim de protectie si conservare, se urmaresc 3 criterii principale:

a. unicitatea : o biocenoza reprezinta op prioritate pentru conservare daca este alcatuita predominant din specii endemice rare, mai mult decat daca cuprinde preponderent specii comune larg raspandite; o specie este mai valoroasa pentru conservare daca este unica d.p.d.v. taxonomic, daca este unica specie din genul sau familia sa, decat daca este membrul unui gen cu multiple specii.

b. pericolul de extinctie: speciile sau biocenozele pe cale de disparitie constituie o prioritate

c. utilitatea : speciile cu valoare actuala sau potentiala reprezinta

Borza Al. (1929) - Problema protectiunii naturii in Romania, Intaiul Congres al Naturalistilor din Romania, Cluj

Bran Florina (1997) - Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti

Ghincea Mioara (2003) - Valorificarea turistica a ariilor protejate. Studiu de caz: Parcul National Domogled-Valea Cernei, in Comunicari de geografie, vol. ,Editura Universitatii din Bucuresti

Glavan V. (2003) - Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Ed. Economica, Bucuresti

Grolleau H. (1988) - Patrimoine rural et tourisme dans la CEE, DGT (Tourisme), TER

Manea Gabriela (2003) - Naturalitate si antropizare in Parcul Natural Portile de Fier, Ed. Universitatii din Bucuresti

Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. (1992) - Rezervatii si monumente ale naturii din Romania, Ed. Scaiul, Bucuresti

Patroescu Maria.si altii (2000) - Zone si arii protejate in municipiul Bucuresti, A.U.Timisoara, Geografie, vol. 9 - 10.

Pop e., Salageanu N. (1965) - Monumente ale naturii din Romania, Ed. Meridiane, Bucuresti

Primack R., Patroescu Maria, Rozilowicz L., Ioja C. (2002) - Conservarea diversitatii biologice, Ed. Tehnica, Bucuresti

Richez G. (1991) - Parcs nationaux et tourisme en Europe, Editions L? Harmattan, Paris

Toniuc N., Oltean M., Romanca G., Zamfir Manuela (1992) - List of Protected Areas in Romania (1932 - 1991), in Ocrotirea naturii si mediul inconjurator (36)-1, Ed. Academiei, Bucuresti

Toniuc N., Boscaiu N. (1991) - Conventia pentru protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, Ocrotirea naturii nr.1-2

*** Legea 137/1995 - Legea protectiei mediului

*** Legea 5/2000 - Legea privind aprobarea PATN - sectiunea a III-a, Zone protejate

*** Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a guvernului nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

*** (2002) Ecotourism: principles, practices and policies for sustainability, UNEP