Biometeorologie și Bioclimatologie

PREFATA

De-a lungul evolutiei lor, vietuitoarele de pe Terra au fost supuse permanent influentei

conditiilor meteorologice si schimbarilor climatice, reflectate in gradul de adaptabilitate, modul de

viata si comportament. Din cele mai vechi timpuri a fost observata legatura existenta intre conditiile

atmosferice si dezvoltarea proceselor fiziologice ale organismelor, dar si aparitia si intensificarea

unor boli generate sau amplificate de acestea.

Aflate in zona de intersectare a cunostintelor de biologie, medicina, geografie si fizica

atmosferei, Biometeorologia si Bioclimatologia s-au dezvoltat ca stiinte ce abordeaza relatiile

existente intre fenomenele meteorologice sau climatice si procesele biologice, in ansamblul lor, pe

termen scurt si respectiv la scara mare de timp.

La inceput, Biometeorologia a fost perceputa ca o stiinta care se ocupa exclusiv de

influenta vremii si a climei asupra organismului uman, tendinta care s-a manifestat si in ultimele

decenii ale secolului al XX-lea, majoritatea cercetatorilor efectuand studii in acest sens.

In cadrul Simpozionului din 29-30 septembrie 1956 de la Paris, data de fondare a Societatii

Internationale de Biometeorologie, s-au pus bazele stiintifice, precizandu-se domeniile de interes ale

acestei stiinte, care cuprindeau aspecte referitoare la organismele vii, in toata complexitatea si

diversitatea lor. Cu aceasta ocazie a fost generalizata utilizarea termenului de biometeorologie.

Trebuie facuta, totusi, precizarea ca biometeorologia studiaza interactiunea permanenta

dintre factorii de vreme si organisme pe perioade scurte de timp, ce le influenteaza, pozitiv sau

negativ, procesele fiziologice, succesiunea fazelor/etapelor de viata, declanseaza sau accentueaza

unele boli etc., iar bioclimatologia abordeaza intregul complex al relatiilor dintre fenomenele

climatice si cele biologice la o scara temporala mare.

Prezentul curs este conceput intr-o viziune de ansamblu a domeniilor specifice

biometeorologiei, care le genereaza in mod firesc pe cele ale bioclimatologiei, fiind destinat, in

principal, studentilor Facultatilor de Geografie, specializarea Meteorologie-Climatologie, dar, in

acelasi timp, prezinta importanta si in pregatirea viitorilor biologi, medici, agronomi si a celor ce

studiaza ingineria mediului. Avand in vedere multitudinea aspectelor si ramurilor biometeorologiei,

actualul curs este structurat in trei parti principale, care ne-au aparut mai utile pregatirii

studentilor: vegetala, animala si umana, incercand astfel, o abordare complexa a aspectelor

fiziologice, morfologice si patologice ale organismelor ce populeaza planeta, in relatie directa cu

diverse fenomene meteorologice si ansamblul conditiilor climatice, care le determina o serie de

transformari si adaptari la particularitatile locale si regionale specifice, si al caror rol in repartitia

lor geografica este incontestabil.

Autoarea

5

INTRODUCERE IN BIOMETEOROLOGIE SI BIOCLIMATOLOGIE

1. DEFINITIA SI OBIECTUL DE STUDIU

Biometeorolgia/bioclimatologia sunt stiinte care studiaza influenta vremii si a climei asupra

organismelor vii. Biometeorologia a fost definita din punct de vedere stiintific de catre membrii

Societatii Internationale de Biometeorologie, in anul 1956 la Simpozionul din 29-30 septembrie de la

Paris. In cadrul acestuia s-au precizat urmatoarele:

- Biometeorologia cuprinde studiul interrelatiilor directe si indirecte intre mediul

geofizic si geochimic al atmosferei si organismele vii - plante, animale, oameni.

- Termenul de mediu include spatiul micro, macro si cosmic in toata intinderea sa si

efectele asupra atmosferei terestre si a diverselor procese (factori) fizice si chimice care

alcatuiesc aceste medii.

- Investigatiile in aceste discipline trebuie efectuate in natura sau in laborator sub

conditii sever controlate pentru a fi posibil sa se reconstituie factorii fizici, chimici si biologici

care arata suficient de bine corelatia statistica cu procesele fiziologice si patologice si sa se

demonstreze efectul relatiei dintre organism si mediu.

Apetroaei, St. (1977), Evaluarea si prognoza bilantului apei din sol, Edit. Ceres, Bucuresti.

Ardelean, I., Barnea, M. (1972), Elemente de bioclimatologie medicala, Edit. Med., Bucuresti.

Baciu, Madalina, Tomozeiu, Rodica (1997), Influenta temperaturii si a tensiunii vaporilor de apa

asupra organismului uman, Lucrarile Seminarului ,,Omul si clima", Ploiesti.

Barnea, M., Ticu, C., Milea, Elena (1968), Contributie la studiul influentei maselor de aer asupra

incidentei mortalitatii prin boli cardiovasculare in orasul Bucuresti, Culegere de Lucrari ale

Inst. Meteor., pe anul 1966, Bucuresti.

Berbecel, O., Miha, Iosefina (1965), Indici de evaluare si prognoze agrometeorologice la cultura

graului de toamna, Culegere de Lucrari ale Inst. Meteor., pe anul 1963, Bucuresti.

Berbecel, O., Neacsa, O. (1966), Climatologie si Agroclimatologie, Edit. Did. si Ped., Bucuresti.

Berbecel, O., Stancu, M., Ciovica, N., Jianu, N., Apetroaei, St., Socor, Elena, Rogodjan, Iulia (1970),

Agrometeorologie. Edit. Ceres, Bucuresti.

Berlescu, Elena (1982), Dictionar enciclopedic medical de balneo-climatologie, Edit. Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti

Bilteanu, Gh. (1993), Fitotehnie. Edit. Ceres Bucuresti.

Bilteanu, Gh. (1998), Fitotehnie, vol. I, Edit. Ceres Bucuresti.

Bilteanu, Gh. si colab. (1988), Mica enciclopedie agricola, Edit. St. si Encicl., Bucuresti.

Bilteanu, Gh., Birnaure, V. (1989), Fitotehnie, vol. 1, Edit. Ceres, Bucuresti.

Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1999), Riscurile climatice din Romania, Academia Romana,

Inst. de Geografie, Bucuresti.

Bond, T., E. (1967), Microclimate and livestock performance in hot climates. Ground level

Climatology American Association for the advencement of science, Washinton D. C.,

U.S.A.

Bond, T., E., Kelly, C., F., Itnner, N., S. (1957), Cooling beef cattle with fans. Agricultural

Engineering, U.S.A

Botzan, M. (1966), Culturi irigate, Edit. Agrosilvica, Bucuresti.

Bourke, P., M., A. (1968), The forecasting of apple scab (Venturia inequalis) and other plant

diseases from weather factors. Proceedings regional trainind seminar on agrometeorology,

Published by Agricultural University, Wageningen, Netherlands.

Bressler, G., O., Jones, R., N. (1957), Design and arrangement of equipment in the Pennsylvania

102

State Solar Poultry House, Penn. Agr. Expt. Sta. Progr. Report, U.S.A.

Calinescu, R. si colab. (1972), Biogeografie, Edit. St. si Pedag., Bucuresti.

Ciulache, S. (1985), Meteorologie si Climatologie, Edit. Univ. Bucuresti.

Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (1995), Fenomene geografice de risc, Edit. Univ. Bucuresti.

Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (1998), Climatologie comportamentala, Edit. Univ., Bucuresti.

Condurateanu-Fesci, Simona, Cusursuz, Beatrice (1984), Influenta conditiilor climatice asupra

organismelor, Colectia ,,Stiinta pentru toti, Seria Cunostinte despre Univers, Edit. St.

Encicl., Bucuresti.

Dissescu, C., A., Luca, I., Tudor, M., Dabuleanu, M., L., Soltuz, V., (1971), Fizica si Climatologie

Agricola, Edit. Did. si Pedag., Bucuresti.

Docea, E., Severin, V., Baicu, T., Pop, I. (1976), Indrumator pentru recunoasterea si combaterea

bolilor plantelor cultivate, Edit. Ceres, Bucuresti.

Donciu, C., Gogorici, Ecaterina, Jianu, V., Rosca, V. (1966), Contributie la studiul corelatiei dintre