Astronomie geodezică

Rasaritul si apusul astrilor sunt determinate de intersectarea paralelului de declinatie al astrului cu orizontul adevarat. Avem rasarit cand astrul trece din emisfera invizibila in cea vizibila si apus la trecerea acestuia din emisfera vizibila in cea invizibila. Punctul de rasarit si punctul de apus al unui astru sunt doua puncte ale orizontului, simetrice fata de punctul cardinal Sud. Astrii cu rasarit si apus se deplaseaza pe o portiune de arc de paralel de declinatie in emisfera vizibila, numit arc diurn si pe o portiune de arc de paralel de declinatie in emisfera invizibila, numit arc nocturn.

In functie de latitudinea observatorului si declinatia astrului, astrii se impart in:

- astrii cu rasarit si apus atunci cand: <90?-?, adica rasar si apun atunci cand trec prin orizontul adevarat al observatorului. La rasarit sau apus, inaltimea astrului este zero si distanta zenitala este 90?.

Calculul orei de rasarit si apus se face cu relatia:

2.1

Pentru calculul azimutului astrului la momentul rasaritului sau apusului se foloseste urmatoarea relatie:

2.2

- astrii circumpolari care nu taie orizontul adevarat, nu rasar si nu apun ci par a se roti in jurul polului ceresc ce are acelasi nume cu declinatia astrului, atunci cand >90?-? cu conditia ca si ? sa fie de acelasi semn cu ?.

Intalnim astrii circumpolari vizibili (au declinatia mai mare decat colatitudinea si cu acelasi nume cu latitudinea observatorului), astrii circumpolari vizibili(au culminatia superioara si inferioara cuprinse in emisfera vizibila) si astrii circumpolari invizibili (au declinatia mai mare decat colatitudinea si de nume contrar cu latitudinea observatorului).

- astrii invizibili sunt astrii care se mentin tot timpul in emisfera invizibila si nu rasar niciodata. In acest caz >90?-? cu conditia ca si ? sa fie de semn contrar cu ?.

Fig.2.5 Rasaritul si apusul unui astru

Momentul sideral al rasaritului va fi:

Apusul si rasaritul astrilor