Piețe de Capital

Fiecare dintre noi la intrebarea "unde mergi?" raspunde foarte frecvent "merg la piata"

fara a specifica la care piata. Pietele sunt diverse si in general obiectul le delimiteaza. De

exemplu: piata calculatoarelor, piata fortei de munca, piata petrolului, piata financiara, etc.

Piata de capital, componenta a pietei financiare, are ca obiect principal activele de

capital sub forma concreta valori mobiliare. Ca pe orice piata acestea sunt cumparate, vandute

la anumite preturi stabilite in functie de raportul cerere-oferta. Ansamblul operatiunilor care

faciliteaza trecerea valorilor mobiliare de la vanzator la cumparator se numeste generic

tranzactie.

Bursele de valori, componente a pietelor de capital sunt institutii reprezentative pentru

tranzactiile cu valori mobiliare aflate deja in circulatie. Pentru delimitarea de alte tipuri de

tranzactii se numesc tranzactii bursiere.

Aceasta carte ofera studentilor de la specializarea Finante - Banci cunostintele de

baza privind pietele de capital si mecanismul tranzactiilor bursiere cu referire concreta la

Bursa de Valori Bucuresti.

Prin continut si metoda de abordare, cartea nu prezinta in totalitate rezultatele unor

cercetari teoretice si practice ale autorilor. S-a dorit sa corespunda cat mai bine posibil

exigentelor unei carti didactice.

Multumim anticipat colegilor de catedra, studentilor, specialistilor in domeniul

pietelor de capital care prin sugestii si observatii vor face posibila reeditarea cartii cu un

continut net superior celui actual.

8

9

CAPITOLUL I

STRUCTURA SI FUNCTIILE PIETEI DE CAPITAL

In acest capitol, autorul isi propune urmatoarele obiective:

? clarificarea raportului intre piata de capital si piata financiara;

? cunoasterea structurii pietei de capital;

? incercarea de a identifica functiile pietei de capital.

I. 1. Pietele de capital, componente ale pietelor financiare

Notiunea de activ este abordata din punct de vedere juridic, contabil si economic.

Din punct de vedere economic, dar de pe pozitia investitorului, activul defineste un

bun care are valoare pentru detinatorul acestuia1. O alta acceptiune a activului este data de

valoarea comerciala sau de schimb obtinuta din afacerile agentilor economici, institutiilor si

persoanelor fizice2.

In functie de natura procesului de valorificare, activul se prezinta sub doua forme:

? active reale formate din bunuri corporale si incorporale integrate in circuitul

economic generand pentru posesor venituri viitoare sub forma de profit, renta,

chirie, etc.

? active financiare materializate in inscrisuri (hartii de valoare, inregistrari in cont)

care ofera detinatorilor drepturi banesti si drepturi asupra unor venituri viitoare

(dobanzi, dividende, prime, etc.)

Activele financiare in functie de o anumita institutie(de exemplu bancile) care

inlesneste valorificarea de catre utilizatori, se grupeaza in active bancare si active nebancare.

Activele bancare sunt inscrisuri rezultate din operatiunile bancilor si institutiilor

asimilate acestora si caracterizate prin lipsa negociabilitatii, a veniturilor viitoare sub forma de

dobanzi si grad ridicat de siguranta (risc redus).

Activele financiare nebancare sunt rezultate din operatiunile de plasament (investire)

si caracterizate prin negociabilitate, venituri viitoare sub forma de dobanzi, dividende si grad

scazut de siguranta ( risc ridicat).

Se constata ca obiectul plasamentului (investirii) il constituie activele financiare

nebancare care se subdivid in:

? active de capital rezultate din plasamentele pe termen lung prin asocierea

detinatorului la riscul afacerii si care ii dau dreptul la obtinerea veniturilor viitoare;

? active monetare rezultate din plasamente pe termen scurt cu un grad ridicat de

lichiditate;

? active hibride care prezinta caracteristici bancare si nebancare (de exemplu

certificatele de depozit).

1 Popa Ioan - Bursa, vol. I, Colectia Bursa, 1993, p. 25.

2 Downes John, Goodman Jordan Elliot - Dictionary of Finance and Investment Terms, Ed. Barron's, Fourth

Edition, 1995, p. 28.

10

Activele de capital, componenta a activelor financiare nebancare cu corespondentul

pe piata financiara din Romania in valori mobiliare fac obiectul pietei de capital.

Piata, in general reprezinta locul sau ansamblul mijloacelor de comunicatie care

permite vanzatorilor si cumparatorilor sa se informeze reciproc despre natura activelor (reale,

financiare) existente si preturile cerute sau oferite pentru perfectarea unei tranzactii.

Din definitie se constata ca primul element care permite identificarea pietei este

natura activului. Un activ real, de exemplu produsele industriale, face obiectul pietei

schimburilor comerciale. Un activ financiar, de exemplu actiunile, face obiectul pietei

financiare. Deci, toate activele financiare negociabile fac obiectul pietei financiare.

Piata financiara reprezinta locul sau ansamblul mijloacelor de comunicatii care

faciliteaza vanzarea-cumpararea activelor financiare nebancare la preturi formate in functie de

cerere-oferta si influentate de factori economici, financiari, monetari, psihologici si tehnici.

Activele financiare negociate permit finantarea agentilor economici, statului, bancilor,

societatilor financiare etc. Finantarea activitatii acestora se realizeaza prin doua forme:

? finantarea directa, prin emisiunea de titluri financiare numite si active financiare

negociabile;

? finantarea indirecta, prin apelarea la imprumuturi numite active financiare

nenegociabile.

Activele financiare sunt cumparate si imprumutate de catre detinatorii de fonduri

excedentare numiti investitori. Prin opozitie cei care se finanteaza se numesc utilizatori.

Pietele financiare, in acceptiunea identificarii cu pietele de capital, sunt institutii

bine definite (New York Stock Exchange, Bursa de Valori Bucuresti) sau ansamblul

mijloacelor de comunicatii (piata NASDAQ, RASDAQ)care permit emisiunea si

negocierea activelor financiare nebancare de catre intermediari la un pret reglementat

(valoarea nominala) sau la un pret stabilit in functie de cerere si oferta numit pret de

piata.

Pluralul piete financiare sugereaza ca intr-o economie de piata indiferent de gradul de

dezvoltare, exista un sistem al pietelor financiare, de exemplu:

? sistemul pietelor financiare din Statele Unite ale Americii;

? sistemul pietelor financiare din Canada;

? sistemul pietelor financiare din Romania.

Sistemul pietelor financiare din Statele Unite ale Americii3 se compune din doua sau

mai multe piete, in functie de criteriul adoptat.

Primul criteriu are in vedere durata plasamentului, rezultand:

? piete monetare destinate comercializarii instrumentelor datoriei pe termen

scurt;

? piete de capital care permit negocierea instrumentelor datoriei pe termen lung

si instrumentelor de proprietate.

Al doilea criteriu respecta natura activului comercializat care determina pietele:

? piata actiunilor;

? piata obligatiunilor;

? piata marfurilor;

? piata valutara;

? piata optiunilor

? piata futures

3 Downes

1. Abil, L. - Dictionar bursier, Ed. Economica, Bucuresti, f. a;

2. Anghelache, G. - Bursa si piata extrabursiera, Ed. Economica, Bucuresti, 2000;

3. Anghelache, G. - Piete de capital si tranzactii bursiere, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1997;

4. Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I. - Piete de capital si burse de valori, Adevarul,

Bucuresti, 1992;

5. Badea, D. - Piata de capital & restructurarea economica, Ed. Economica, Bucuresti,

2000;

6. Belletante, B. - Dictionnaire de la bourse et des marches, Hatier, Paris, 1996;

7. Cachon Blanco, J. E. - Cien preguntas sobre la bolsa de valores, 2a edicion, Actualidad

Editorial, Madrid, 1993;

8. Ciobanu, Gh. - Bursele de valori si tranzactiile la bursa, Ed. Economica, Bucuresti, 1997;

9. Corduneanu, C. - Piete financiare si operatiuni bursiere, Mirton, Timisoara, 1994;

10. Croitoru, L. - Macrostabilizare si tranzitie, Ed. Expert, Bucuresti, 1993;

11. Dalton, J. - Piata actiunilor, IRVM, Hrema, Bucuresti, 2000;

12. Dardac, N.; Basno, C. - Bursele de valori. Dimensiuni si rezonante social-economice, Ed.

Economica, Bucuresti, 1997;

13. Dardac, N.; Basno, C.; Costica, I. - Tranzactii bursiere cu produse derivate si sintetice,

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999;

14. Daianu, D. - Incotro se indreapta tarile postcomuniste? Curente economice in pragul

secolului, Polirom, Iasi, 2000;

15. Dornescu, V. - Bursele de valori si mecanismele monetare, Sedcom Libris, Iasi, 2001;

16. Durand, M. - Bursa, Humanitas, Bucuresti, 1992;

17. Dutescu, A. - Informatia contabila si pietele de capital, Ed. Economica, Bucuresti, 2000;

18. Eiteman, W.; Dice, Ch.; Eiteman, D. - The Stock Market, 4th edition, McGraw Hill, New

York, 1969;

19. Fabozzi, F.; Modigliani, F.; Ferry, M. - Foundations of Financial Markets and

Institutions, Prentice Hall International, London, 1994;

20. Fatu, S. - Piata romaneasca de capital privita din interior, Vox, Bucuresti, 1998;

21. Filip, Gh.; Onofrei, M.; Stoica, O. - The Public Policies in Romania's Transition to the

Market Economy, in Working Papers, Comhairle Series, No. Comh. 20, Faculty of

Business, University of Paisley, Scotland, 2000;

22. Filip, Gh., Onofrei, M. - Politici financiare, Sedcom Libris, Iasi, 2001;

23. Filip, Gh. (coord.) - Finante, Sedcom Libris, Iasi, 2001;

24. Fota, C. - Piata actiunilor, Ed. Expert, Bucuresti, 1999;

25. Fota, C.; Rosu - Hamzescu, I.; Ilinca, G.; Marginean, M. - Bursa la dispozitia

intreprinzatorului, Mondo-Ec, Craiova, 1992;

26. Francu, M. - Piata de capital, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 1998;

27. Gallois, D. - Bursa. Origine si evolutie, Teora, Bucuresti, 1997;

28. Gelidon, A. - La bourse, marche financier ou casino?, Sirey, Paris, 1991;

29. Ghilic Micu, B. - Bursa de valori, Ed. Economica, Bucuresti, 1997;

30. Gradu, M. - Tranzactii bursiere, Ed. Economica, Bucuresti, 1995;

31. Halpern, P.; Weston, F.; Brigham, E. - Finante manageriale, Ed. Economica, Bucuresti,

1998;

32. Hindle, T. (coordonator) - Finante. Ghid propus de The Economist Books, Nemira,

Bucuresti, 1998;

124

33. Isan, V. - Foreign Direct Investments in Central European Countries, in Analele

stiintifice ale Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, (serie noua), Tomul XLII-XLIII, Stiinte

Economice, Ed. Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 1996-1997;

34. Jacquillat, B.; Solnik, B. - Les marches financiers et la gestion de portefeuille, Dunod,

Paris, 1990;

35. Kohn, M. - Money, banking and financial markets, The Dryden Press, Chicago, 1991;

36. Lamy, P. - Les bourses de valeurs, Economica, Paris, 1995;

37. Mc Kinnon, R. - Etapele procesului de liberalizare economica. Managementul financiar

in procesul de tranzitie la o economie de piata, All, Bucuresti, 1996;

38. Perquel, J. J. - Les bourses americaines, Vuibert, Paris, 1992;

39. Popa, I. - Bursa, vol. I, II, Adevarul, Bucuresti, 1993, 1994;

40. Popescu, V. - Bursa si tranzactii cu titluri financiare, Ed. Asociatia Sportiva Cal Clubul

Roman, Bucuresti, 1993;

41. Prisacariu, M. - Finantarea serviciilor publice si piata obligatiunilor guvernamentale, in

volumul Formarea de specialisti si calitatea serviciilor in administratia publica, Sedcom