Cultura tehnică reprezintă un complex de sisteme, procese, activităţi aflate in evoluţie, iar pentru analiza acestui domeniu e necesar să distingem o structură invariantă pentru mai multe domenii şi perioade. Un prim grup de componente – ansamblul valorilor materiale, instrumentale...
Repunerea în discuţie şi analiză a unei astfel de probleme are atat o finalitate teoretică, cat şi una practică. Disocierile pe care le încercăm vor fi utile nu numai esteticienilor şi criticilor de artă, ci şi altor specialişti sau marelui public, în măsura în care aceştia vor să se...
I. Elemente filosofice şi estetice de doctrină simbolistă Dacă vom analiza cu atenţie istoria spirituală a omenirii vom putea constata că practica şi concepţia simbolizării nu este chiar o noutate a timpurilor noastre. vom descoperi mai întâi că tradiţia teosofică, mai ales cea care...
I. Culorile, viaţa socială şi arta. Fiinţa umană este născută în lumină şi pentru lumină. O lume fără lumină ar fi săracă, redusă şi monotonă. Prin lumină cunoaştem realitatea, lucrurile capătă sens şi se diferenţiază, există; fiecare lucru îşi are culoarea lui. E greu să ne imaginăm o...
I. VIZIUNEA Atât identitatea cât şi diferenţele dintre civilizaţii, specificul şi varietatea valorilor, formele în care se exprimă comunităţile umane în genere sunt explicabile şi prin viziunea pe care o au oamenii asupra existenţei. Acest concept problemă, "viziunea", deşi nu ocupă un...
CE ESTE FILOSOFIA? Înainte de a purcede la drum, într-o aventură intelectuală, veche de când lumea, întrebându-ne şi căutând răspunsuri privitoare la condiţia noastră şi la ceea ce ne înconjoară, la temeiurile şi rostul existenţei şi gândirii, la sensul vieţii şi destinul omului, este...
1.1. Ontologia lui Toma. Fiind, esenţă, fiinţă. Ontologia tomistă are la bază un aristotelism consecvent şi este întemeiată pe o ierarhie strictă a fiinţelor, construită cu ajutorul conceptelor de ens, essentia, materie şi formă. Lucrarea De ente et essentia este cea de a doua...
ADEVĂRUL INTRODUCERE I. TEORIA CORESPONDENŢEI 1. Autor: Aristotel → ,,Metafizica” 2. Enunţare a) a enunţa că ceea ce este nu este, sau că ceea nu este este înseamnă a spune o propoziţie falsă; dimpotrivă, o enunţare adevărată este cea prin care se spune că ceea ce este este şi că...
INTRODUCERE I. IMAGINEA VULGARIZATĂ A LUI DUMNEZEU 1. Fiinţă misterioasă, superioară, protectoare 2. Vizibilă, în anumite condiţii, localizabilă spaţio-temporal II. DUMNEZEU ÎN CREŞTINISM - Transcendenţă lume suprasensibilă III. ISOTIRA ACESTEI IDEI 1. Şcoala Eleată a)...
Ce este Europa? Potrivit legendei greceşti, Europa a fost fiica regelui Feniciei, a cărei frumuseţe a suscitat iubirea lui zeus. Travestit în taur, acesta a răpit-o şi a dus-o în Creta, unde Europa i-a dăruit trei fii, ce aveau sa devina regi sau prinţi. Mai târziu, ea s-a căsătorit cu...
1. Cadru istoric Stoicismul a fost o orientare complexă de gândire apărută la începutul epocii elenistice (sfârşitul secolului al IV-lea î.Hr.), care s-a întins până în epoca imperială a Romei antice (secolul al III-lea d.Hr.). A fost fondat de Zenon din Cittium (polis grecesc din...
1. Cadru istoric Scepticismul nu reprezintă atât o şcoală filosofică, cât, mai degrabă, o sensibilitate filosofică, un mod de viaţă, o forma mentis, caracteristică etapei elenistice a filosofiei antice greceşti şi celei romane. Este vorba de o atitudine generală în confruntările asupra...
După moartea lui Socrate, cei mai înzestraţi dintre numeroşii săi discipoli au încercat să-şi găsească propriul drum în filosofie deschizând şcoli filosofice. Posteritatea a fost însă nedreaptă cu cei mai mulţi dintre ei, reunindu-i, prin opoziţie cu „marele socratic” – Platon, sub...
Vreme de mai bine de un mileniu şi jumătate, în Antichitate şi în Evul Mediu, Aristotel a fost supranumit pur şi simplu Filosoful, considerându-se, deci, că el s-ar identifica cu însăşi condiţia filosofiei. Preţuirea de care s-a bucurat de-a lungul timpului Aristotel se datorează, în...