Toxicologie - Toxicomanii

HALUCINOGENELE

Halucinogenele (sin. psihodisleptice, psihotomimemtice - care produc, mimeaza psihoze, depersonalizante, schizofrenomimetice) sunt substante capabile sa perturbe activitatea psihica, cu manifestari delirante in care domina starea de vis treaz, asemanatoare cu cea descrisa in psihoze.

Desi termenul halucinogen sugereaza producerea de halucinatii, el este considerat inexact, deoarece halucinatiile propriu-zise sunt rare. Ceea se observa in mod obisnuit sunt fenomenele iluzorii. Halucinogenele sunt substante care perturba activitatea mentala si provoaca o deviatie deliranta a judecatii, cu distorsiuni in aprecierea valorilor realitatii. In plus, aceste droguri sunt generatoare de iluzii, halucinatii, stari onirice sau oniroide, stari de confuzie, stari de depersonalizare".

Halucinatii auditive si/sau vizuale pot sa produca o multitudine de substante; de asemenea, halucinatii pot fi prezente in cadrul delirului, insotit de tulburari de judecata, ale orientarii, intelectului, memoriei si emotionale (de ex. un sindrom organic cerebral). Delirul poate aparea si in cadrul sindromului de abstinenta la sedativ-hipnotice sau la alcool (delirium tremens).

Astfel, desi exista o multitudine de substante care pot produce la doze toxice perturbari de perceptie de tipul halucinatii, iluzii, tulburari de judecata de tip paranoia, anumite substante au ca efecte principale la doze mici:

o tulburari de perceptie;

o Si. tulburari de gandire;

o tulburari ale dispozitiei;

o efecte minime asupra memoriei si orientarii.

Acestea sunt in mod obisnuit denumite halucinogene, desi folosirea lor nu determina intotdeauna halucinatii.

Aceste substante actioneaza asupra sistemului nervos, determinand alterarea perceptiei, dispozitiei si gandirii (in sensul reducerii sau anihilarii functiilor cognitive si constiintei); tipica este producerea de viziuni, iluzii sau halucinatii. Principala caracteristica a actiunii lor consta in alterarea psihicului, cu modificari delirante de judecata si perturbari mentale manifestate prin simptome asemanatoare celor din schizofrenie (schizofrenomimetice).

Efectele lor se caracterizeaza prin unele trasaturi comune:

o perceperea anormala a timpului si spatiului;

o halucinatii;

o depersonalizare.

O diversitate de plante contin substante halucinogene. Ele au fost folosite in scop ritual, adesea pentru comunicarea cu spirite ancestrale, mai ales in Amrica Centrala si de Sud.

Unele produse vegetale sunt consumate frecvent de toxicomani. Ele nu induc propriu-zis toxicomanie majora (sau cel putin, dependenta generata prezinta anumite particularitati), ci declanseaza fenomene neobisnuite considerate de domeniul psihozei: iluzii senzoriale, halucinatii, modificari de afectivitate, alterari ale constiintei.

Clasificarea halucinogenelor, avand la baza criteriul structurii chimice, include urmatoarele clase:

1. Derivati de fenilalchilamina:

-mescalina);

-designer amfetamine:

2. Compusi cu nucleu indolic:

-Derivatii triptaminei: DMT (N,N - dimetiltaptamina), DET (N,N-dietilMptamina), bifotenina ( Harmina si harmalina;

-Ergina;

-LSD.

3. Compusi fara azot in molecula: THC (tetrahidrocanabinol)

4. Alte structuri/substante cu proprietati halucinogene: fenciclidina, ketamina.

Implicatiile toxicologice ale halucinogenelor

Dependenta produsa de halucinogene prezinta o serie de particularitati, unele dintre criteriile cerute pentru dependenta de sistemele de diagnosticare recunoscute international neaplicandu-se la halucinogene:

o se remarca o frecventa redusa a consumului, comparativ cu alte droguri; consumul de halucinogene, chiar la indivizii cu manifestari ce indeplinesc criteriile pentru diagnosticarea dependentei este adesea limitat la de cateva ori pe saptamana.

o toleranta pentru efectele psihice, euforice si psihodisleptice se dezvolta rapid; nu a fost descrisa toleranta pentru efectele autonome (midriaza, HTA, hipertermie, tahicardie, piloerectie, hiperreflexie); a fost descrisa toleranta incrucisata pentru diversele halucinogene (LSD, psilocina, mescalina etc.)

o dependenta fizica nu este descrisa, nu se manifesta sindrom de retragere la intreruperea consumului.