Farmacotoxicologie

FARMACOTOXICOLOGIE GENERALA

Farmacotoxicologia este ramura fundamentala a farmacologiei ce studiaza efectele sau reactiile adverse produse de medicamente precum si patologia medicamentelor.

Reactiile adverse sunt reactiile nedorite daunatoare ce apar la dozele eficace terapeutic.

Factori favorizanti:

- numarul ridicat de medicamente asociate sau polimedicatia

- doze eficace mari

- tratament prelungit

- stari fiziologice particulare (sarcina, varsta inaintata)

- stari patologice (insuficienta renala, hepatica)

- alti factori:

o malnutritia

o alcoolul

o tutunul

o insecticidele

o alti poluanti din mediu

Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intalneste la varstnici.

Reactiile adverse sunt clasificate in tipuri, dupa criteriul mecanismului de producere. Cele mai cunoscute mecanisme de producere a reactiilor adverse pot fi grupate in 5 categorii:

- mecanism farmacodinamic secundar

- mecanism toxic

- mecanism idiosincrazic pe fond de boli genetice

- mecanism imunologic alergic

- mecanism de adaptare fiziologica

Tipuri de reactii adverse

1. efect secundar prin mecanism farmacodinamic

2. efect toxic

3. efect cancerigen

4. efect mutagen

5. intoleranta

- congenitala (idiosincrazie)

- dobandita (alergica)

6. efect imunosupresiv

7. toleranta

8. dependenta psihica si fizica

9. toxicomania (toleranta + dependenta)

10. reactii adverse la intreruperea administrarii:

- efect rebound

- sindrom de abstinenta

- insuficienta functionala glandulara

11. efect asupra reproducerii si a fatului

Caracteristici comune ale efectelor secundare si toxice:

- intensitatea si frecventa cresc cu doza fiind doza-dependente si favorizate de supradozare in general

- ambele reactii adverse apar fie la doze eficace ca efect advers fie la doze toxice in intoxicatii.

Caracteristica reactiilor imuno-alergice:

- absenta relatiei gradate doza-efect

1. EFECTE SECUNDARE

Efectele secundare sunt consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice secundare ale medicamentelor.

Exemple:

- uscaciunea gurii si constipatia date de atropina (medicament antispastic parasimpatolitic) sunt consecinta actiunii secundare a atropinei – hiposalivatie, scaderea tonusului si peristaltismului normal intestinal.

- somnolenta dupa trezirea din somn produc hipnocoercitivele de lunga durata (ex fenobarbitalul)

- sindroame depresive induse de simpatolitice (ex alfametildopa – Dopegyt = antihipertensiv) si beta-adrenolitice de tip Atenolol, Metoprolol, Betaxolo, Bisoprolol, Nebivolol

- sindrom neurologic extrapiramidal cu manifestare clinica de tip sindrom Parkinson produs de neuroleptice clasice (antipsihotice): Emetiral (proclorperazina), Haloperidol

- convulsii ce pot ajunge pana la coma provocate de anestezice locale administrate intravenos datorita actiunii excitante asupra SNC

- sindrom astmatic prin bronhoconstrictie care poate fi declansat sau agravat de catre beta-adrenolitice neselctive de tip Propranolol sau acid acetilsalicilic la doze antiinflamatoare

- ulcer gastro-duodenal care poate fi agravat de AINS si steroidiene datorita blocarii biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu functie hipersecretoare gastrica

- hipovitaminoza – in cursul tratamentelor cu antibiotice cu spectru larg (tetraciclina) este consecinta inhibitiei florei microbiene saprofite intestinale

2. EFECTE TOXICE

Efectele toxice = tulburari functionale sau morfologice diferite de efectele farmacodinamice si care apar la o parte din indivizii tratati in conditii similare.

Efectele toxice pot fi:

- usoare

- grave

- fatale (uneori)

Efectele toxice se pot manifesta la nivelul tuturor tesuturilor si organelor.

Efecte toxice la nivelul sistemului nervos central

Apar tulburari psihice si neurologice favorizate si de terenul neuropsihic predispus si anume:

- efecte psihice – psihoze de tip schizofrenie provocate de supradozarea glucocorticoizilor (dexamethasona, prednison, hidrocortizon hemisuccinat)

- psihoze si halucinatii produse de AINS de tip indometacin, ibuprofen (meningita aseptica caracterizata prin cefalee, febra, letargie observata la femei tinere tratate cu AINS de tip ibuprofen)

- stare confuzionala produsa de barbiturice la batrani

- tulburari de memorie, dezorientare si halucinatie produse de anticolinergice la varstnici datorita reducerii numarului de neuroni colinergici centrali (atropina, tropicamida (Mydrum)).