Evaluarea filierelor energetice din punct de vedere ecologic s-a realizat utilizand analiza ciclului de viata. Mai precis, aceasta evaluare a constat intr-o prima faza in identificarea claselor de impact si ulterior in cuantificarea acestora in indicatori de impact. Indicatorii de impact pot fi utilizati ulterior in cadrul analizelor de tip multicriterial in vederea selectionarii solutiilor optime. In aceste analize multicriteriale, indicatorii de impact devin criterii de departajare a solutiilor energetice.
3.1. Prezentarea claselor de impact
In general clasele de impact intalnite la evaluarea solutiilor energetice sunt: epuizarea resurselor naturale, schimbari climatice, acidificarea, eutrofizarea, poluarea fotochimica, distrugerea stratului de ozon, toxicitatea umana. In cele de urmeaza se vor prezenta clasele de impact impreuna cu indicatorii de impact specifici.
3.1.1. Identificarea si cuantificarea claselor de impact in indicatori de impact
Analiza de impact evalueaza impactul asupra mediului inconjurator a diverselor filiere energetice analizate. Pentru evaluarea impactului asupra mediului inconjurator se vor folosi datele colectate in analiza de inventar.
In cursul acestei analize, emisiile rezultate din diferite procese sunt clasificate si cuantificate. Clasificarea presupune stabilirea clasei (claselor) de impact la care un poluant contribue in tim ce cuantificarea determina potentialul de impact al fiecarei clase de impact numit si indicator de impact.
Indicatorii de impact
Indicatorii de impact retinuti pe baza analizei de inventar (a se vedea capitolul 2) sunt:
? Epuizarea resurselor naturale (ADP - depletion of abiotic resources);
? Efectul de sera (GWP - climate change);
? Formarea ozonului fotochimic (POCP - photo-oxidant formation);
? Toxicitate si ecotoxicitate
? Toxicitatea umana (HTP - human toxicity) ;
? Ecotoxicitate (FAET, MAETP, TETP);
? Acidificare (AP - acidification) ;
? Eutrofizare (EP - eutrophication).
Clasa de impact ,,ecotoxicitate" cuprinde urmatorii indicatori de impact :
74 PROTECTIA RESURSELOR NATURALE
? Toxicitatea potentiala cu privire la panza de apa freatica (FAETP - fresh
water aquatic ecotoxicity) ;
? Toxicitatea potentiala cu privire la apa din mari si oceane (MAETP -
marine aquatic ecotoxicity) ;
? Toxicitatea potentiala cu privire la mediu terestru (TETP - terrestrial
ecotoxicity).
3.1.1.1. Epuizarea resurselor naturale
In tabelul de mai jos se prezinta contributia fiecarei resurse identificata in
cadrul analizei de inventar corespunzator ciclurilor de viata pentru carbune si gaz
natural.
Tabelul 3.1.
ADP pentru diverse resurse [Guinee, 1995]
Resurse naturale ADPi (kg antimoniu echiv./kg)
Antimoniu (Sb) 1
Aur (Au) 89,5
Pacura 0,0201
Gaz natural* 0,0187
Carbune 0,0134
Pentru determinarea impactului global asupra mediului inconjurator
corespunzator, se inmulteste contributia fiecarei resurse la epuizarea resurselor
naturale (tabelul 3.1.) cu cantitatea respectiv volumul resursei utilizate pentru ca
mai apoi acestea sa se insumeze rezultand contributia globala a unui sistem la
aceasta clasa de impact (ecuatia 3.1.).
?? ?
i
ADP ADPi mi ,
(3-1)
unde :
ADPi - contributia fiecarei resurse i la epuizarea resurselor naturale (abiotic
depletion potential),
mi - masa resursei utilizate i, in kg (pentru gaz natural in m3).
3.1.1.2. Efectul de sera
Efectul de sera este, in limite normale, un fenomen natural benefic pentru
Pamant. Prin conditii normale se intelege situatia in care cresterea concentratiilor
gazelor cu efect de sera nu se datoreaza proceselor antropice. In absenta acestui
fenomen, temperatura medie la suprafata pamantului ar scadea la -18 0C, fata de 15
0C cat este in momentul de fata.
Depasirea limitelor normale conduce insa la o incalzire a atmosferei terestre,
lucru evidentiat prin cresterea temperaturii la suprafata Pamantului cu 0,6 ?C in
secolul XX. Gazele ce contribuie direct la efectul de sera actioneaza precum
geamul unei sere, permitand trecerea energiei luminoase a Soarelui, retinand o
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
