Energie regenerabilă

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1. CONSIDERATII GENERALE
1.1.1. Generalitati privind energia
1.1.2. Conditii energetice actuale care impun utilzarea energiilor regenerabile
1.1.3. Cateva tipui de energii regenerabile
1.2. ENERGIILE REGENERABILE SI INCALZIREA CLADIRILOR
1.2.1. Notiuni de eficienta termica a cladirilor
1.2.2. Case pasive energetic
1.2.3. Sisteme de incalzire cu energie regenerabila
1.2.4. Importanta acumularii energiei termice
1.3. ANALIZA TERMOENERGETICA A LOCUINTELOR UNIFAMILIALE
1.3.1. Notiuni introductive
1.3.2. Modelul matematic
1.3.3. Conditii de testare
1.3.4. Programul de calcul
1.3.5. Discutii si concluzii
2. ENERGIA SOLARA
2.1. PARTICULARITATI ALE ENERGIEI SOLARE
2.1.1. Consideratii privind radiatia solara
2.1.2. Compozitia spectrala a radiatiei solare
2.1.3. Captarea raditiei solare
2.2. Constructia captatorilor solari
2.2.1. Colectori plani
2.2.2. Colectori cu tuburi vidate
2.2.3. Colectori cu tuburi termice
2.3. Randamentul colectorilor solari
2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
2.4.1. Caracterul variabil al radiatiei solare
2.4.2. Calculul sarcinii termice a captatorilor solari
2.4.3. Concluzii
2.5. MONITORIZAREA INTENSITATII RADIATIEI SOLARE
2.5.1. Notiuni introductive
2.5.2. Senzori
2.5.3. Rezultate
3. ENERGIA GEOTERMALA
3.1. PARTICULARITATI ALE ENERGIEI GEOTERMALE
3.1.1. Consideratii privind energia geotermala
3.1.2. Energia geotermala de potential termic ridicat
3.1.3. Energia geotermala de potential termic scazut
3.1.4. Pompele de caldura si sursele de energie geotermala
3.1.5. Regimuri de functionare a pompelor de caldura
3.2. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A INSTALATIILOR FRIGORIFICE SI
POMPELOR DE CALDURA
3.2.1. Notiuni introductive
3.2.2. Partile componente ale instalatiilor frigorifice si pompelor de caldura
3.2.3. Comparatie intre instalatiile frigorifice si pompele de caldura
3.3. AGENTI FRIGORIFICI
3.3.1. Proprietati ale agentilor frigorifici
3.3.2. Istoric
3.3.3. Compozitia chimica a freonilor
3.3.4. Legatura dintre freoni si stratul de ozon
3.3.5. Domenii de utilizare a agentilor frigorifici
3.3.6. Tabele si diagrame termodinamice ale agentilor frigorifici
3.4. CALCULUL CICLURILOR FRIGORIFICE IN CONDITII REALE DE
FUNCTIONARE
3.4.1. Introducere. Programul de calcul.
3.4.2. Date de intrare cu caracter obligatoriu
3.4.3. Subracirea in condensator si supraincalzirea in vaporizator
3.4.4. Supraincalzirea pe conducta de aspiratie
3.4.5. Pierderile de presiune la aspiratie si refulare
3.4.6. Schimbul intern de caldura
3.4.7. Conditiile reale de functionare a compresorului
3.5. REGIMUL TERMIC AL POMPELOR DE CALDURA
3.5.1. Regimul termic al condensatoarelor utilizate la incalzirea aerului
3.5.2. Regimul termic al condensatoarelor utilizate la incalzirea apei
3.5.3. Regimul termic al vaporizatoarelor pompelor de caldura
3.6. STUDIU PRIVIND INFLUENTA CONDITIILOR DE LUCRU, ASUPRA
PERFORMANTELOR POMPELOR DE CALDURA
3.6.1. Notiuni introductive
3.6.2. Rezultate si discutii
3.6.3. Concluzii
4. APLICATII TERMICE ALE ENERGIILOR REGENERABILE
4.1. PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE
4.1.1. Consideratii generale privind prepararea apei calde menajere
4.1.2. Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde
4.1.3. Calculul necesarului de caldura pentru prepararea apei calde menajere
4.2. CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU PISCINE
4.2.1. Tipuri de piscine si parametri climatici
4.2.2. Fluxul de caldura datorat evaporarii apei
4.2.3. Fluxul de caldura transmis prin convectie
4.2.4. Fluxul de caldura transmis prin peretii piscinei
4.2.5. Fluxul de caldura pentru incalzirea apei proaspete
4.2.6. Sarcina termica totala a piscinei
4.2.7. Exemplu de calcul
5. CONVERSIA ENERGIEI SOLARE IN ENERGIE ELECTRICA
5.1. EFECTUL FOTOVOLTAIC
5.2. CARACTERISTICI ALE CELULELOR FOTOVOLTAICE
5.3. TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE
5.4. NOI TENDINTE IN FABRICATIA CELULELOR FOTOVOLTAICE
5.5. SISTEME DE UTILIZARE A ENERGIEI ELECTRICE OBTINUTE PRIN EFECT
FOTOVOLTAIC
5.5.1. Sistem pentru producerea si utilizarea curentului continuu
5.5.2. Sistem pentru producerea simultana a curentului continuu si altenativ
5.5.3. Sistem fotovoltaic hibrid
5.5.4. Sistem fotovoltaic racordat la retea
6. CONVERSIA ENERGIEI EOLIENE IN ENERGIE ELECTRICA
6.1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL TURBINELOR EOLIENE
6.2. CALSIFICAREA TURBINELOR EOLIENE
6.3. PARTILE COMPONENTE ALE TURBINEI EOLIENE
6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE
6.4.1. Lucrul mecanic, energia cinetica si puterea vantului
6.4.2. Notiuni introductive de aerodinamica
6.4.3. Aerodinamica biciclistului
6.4.4. Aerodinamica paletei turbinei
6.4.5. Portanta
6.4.6. Modificarea fortelor in lungul paletei
6.4.7. Geometria profilului paletei
6.5. SISTEME DE UTILIZARE A ENERGIEI ELECTRICE OBTINUTE DIN ENERGIE
EOLIANA
6.5.1.Sistem pentru utilizarea casnica a energiei electrice eoliene
6.5.2. Sistem pentru pomparea apei cu ajutorul unei turbine eoliene
6.5.3. Sisteme eoliene hibride pentru producerea energiei electrice
BIBLIOGRAFIE

Extras din curs:

Energia, este definita in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, in literatura de specialitate

din tara si din strainatate, ca si pe numeroase site-uri web, in diverse limbi de circulatie internationala,

ca fiind capacitatea unui sistem fizic de a produce lucru mecanic. Uneori se mentioneaza in definitia

energiei si capacitatea unui sistem fizic de a produce cadura. Cu toate acestea, notiunea de energie

este mult mai complexa, fiind evident, asociata si cu alte sisteme in afara de cele fizice si anume

sisteme biologice, chimice, etc. Unele mentiuni din literatura tehnica de specialitate, considera ca

energia este implicata in toate procesele care presupun orice fel de schimbare sau transformare,

fiind responsabila de producerea asestor schimbari sau modificari. Se poate considera chiar ca materia

in sine, reprezinta o forma "condensata" de energie, iar aceasta energie este inmagazinata in atomii

si moleculele din care este alcatuita materia.

Legatura dintre cele doua forme de manifestare, energia si materia, este reprezentata de

celebra ecuatie a lui Albert Einstein:

E = m - c2

unde:

- E este energia;

- M este masa;

- c este viteza luminii.

Este demonstrat ca prin diverse procedee, cantitatea uriasa de energie, continuta in atomi si

molecule poate fi eliberata si utilizata in diverse scopuri, iar in urma desfasurarii acestor procese,

materia utilizata ca "sursa de energie", sufera transformari considerabile. Doua dintre cele mai

reprezentative exemple ale acestor genuri de transformari sunt producerea energiei electrice prin

fisiune nucleara, respectiv explozia focoaselor nucleare, ambele procese reprezentand transformari ale

materiei in cantitati uriase de energie.

In sistemele termodinamice, reprezentand tipul de sisteme care vor fi studiate in continuare,

pot fi intalnite mai multe forme de energie si numeroase tipuri de transformare a energiei dintr-o

forma in alta.

Cele mai importante surse de energie, utilizabile la ora actuala cu tehnologiile disponibile,

sunt reprezentate de combustibilii fosili, cele mai cunoscute tipuri de asemenea combustibili fiind

petrolul si produsele obtinute din acesta, gazele naturale si carbunii.

Disponibilitatile energetice actuale se pot imparti in doua categorii si anume rezerve

energetice si resurse energetice.

Rezervele energetice sunt surse de energie cunoscute, care pot fi exploatate in contitii de

rentabilitate economica, utilizand tehnologiile existente.

Resursele energetice sunt surse de energie cunoscute, care insa nu pot fi exploatate in contitii

de rentabilitate economica, utilizand tehnologiile existente, dar care ar putea fi valorificate in viitor,

daca se vor dezvolta tehnologii adecvate, sau daca vor deveni rentabile in urma cresterii pretului

energiei.

In prezent, cca. 85 90% din energia consumata annual pe Pamant, este produsa prin arderea

combustibililor fosili.

In anul 2030, se estimeaza ca din punct de vedere al sursei utilizate, structura productiei

energetice va fi aproximativ urmatoarea:

- 75 85% din arderea combustibililor conventionali;

- 10 20% din fisiune nucleara;

- 3 5% din energie hidraulica;

- cca. 3% din energie solara si eoliana.

In anul 1975, productia energetica mondiala a fost de cca. 8,5 TWan/an, iar in prezent nivelul

productiei energetice este de cca. 10 TWan/an. Pentru anul 2030, tinand seama de ritmul cresterii

populatiei, se estimeaza ca productia de energie va ajunge la 22 TWan/an si tinand seama de ritmul

cresterii economice, se va ajunge la 36 TWan/an. Din aceste valori, energia electrica reprezinta doar

cca. 18 20%, un procent mult mai mare fiind reprezentat de energia termica.

Din punct de vedere dimensional, 1 TWan = 1- 1012 Wan, dar pentru a se intelege mai bine

semnificatia acestei unitati de masura a cantitatii de energie, se va efectua o scurta analiza comparativa

a catorva consumuri energetice care pot fi usor interpretate.

In urma procesarii zilnice a alimentelor, prin arderile produse in corpul uman, se produce o

cantitate de energie:

E = 10000 kJ ? 2390 kCal

Puterea medie dezvolata prin utilizarea acestei cantitati de energie, depinde de timpul ? in care

este consumata aceasta:

P = E / ? [W]

Considerand ca perioada medie de activitate zilnica a unei persoane este ? = 16 ore/zi, deci

presupunand ca perioada de somn este de 8 ore, valoarea puterii medii dezvoltate de o persoana este:

0,175 kW 175 W

16 3600

P 10000 ? =

?

=

Considerand ca energia obtinuta prin alimentatie este utilizata exclusiv pentru deplasare, cu un

randament al trensferului energetic la organele locomotorii, ?=15%=0,15 se poate calcula valoarea

energiei utile si a puterii utile care pot fi obtinute prin alimentatia zilnica:

Eu = ? - E = 0,15 - 10000 = 1500 kJ

Pu = ? - P = 0,15 - 175 = 26 W

Daca aceasta energie, respectiv putere, este utilizata exclusiv sub forma de lucru mecanic,

pentru a urca scari, considerand ca masa persoanei este de 75 kg, se poate determina inaltimea totala h,

la care se poate ajunge prin urcarea scarilor:

2 km 2000 m

75 10

1500

m g

E

h u = =

?

=

?

=

Daca energia este utilizata tot sub forma de lucru mecanic, dar numai pentru deplasare pe

orizontala, se poate considera ca lungimea unui pas este de 0,8 m, ceea ce inseamna ca pentru

parcurgerea distantei de 1 m, este nevoie de 1,12 pasi. La deplasarea pe orizontala, energia, este

consumata sub forma de lucru mecanic, pentru ridicarea la fiecare pas a centrului de greutate, pe o

inaltime hp = 1 10 cm. Se poate considera ca hp = 4 cm = 0,04 m.

Pentru parcurgerea distantei de 1 m, trebuie efectuati 1,12 pasi, deci inaltimea totala la care

trebuie ridicat centrul de greutate este h1 = 1,12 - hp = 1,12 - 0,04 = 0,0448 m.

Lucrul mecanic L1, necesar pentru parcurgerea distantei de 1 m, este:

L m g h 75 10 0,0448 33,6 J 1 1 = ? ? = ? ? =

Distanta L care poate fi parcursa prin consumarea integrala sub forma de lucru a energiei utile

disponibile prin alimentatia zilnica este:

45,5 km 45500 m

33,6

1500

L

E

L

1

= u = ? =

Pentru a calcula ce distanta ar putea parcurge o persoana daca ar dispune de o cantitate de

energie de 1 TWan, trebuie calculata valoarea acestei energii, exprimata in kJ:

1 TWan = 1012 Wan = 109 kWan = 365 - 24 - 109 kWh = 8,76 - 1012 kWh =

= 3600 - 8,76 - 1012 kJ ? 31,5 - 1015 kJ ? 30 - 1015 kJ

Daca utilizand energia utila Eu = 1500 kJ se poate parcurge distanta L = 45,5 km, cu o

cantitate de energie Et = 30 - 1015 kJ se poate parcurge distanta Lt:

0,91 10 km

1500

30 10 45,5

E

E L

L 12

15

u

t

t = ?

? ?

=

?

=

Considerand lungimea ecuatorului Le ? 40000 km, se poate calcula de cate ori poate fi

inconjurat Pamantul, utilizand 1 TWan, si se obtine valoarea:

6

12

22,75 10

40000

0,91 10 = ?

?

deci cu 1 TWan, s-ar putea inconjura Pamantul de 22,75 milioane de ori.

Considerand populatia planetei de 6 miliarde locuitori, energia Ep dezvoltata de intreaga

populatie a planetei ar fi:

Ep = 6 - 109 - 1500 = 9 - 1012 kJ/zi = 365 - 9 - 1012 kJ/an = 3,285 - 1015 kJ/an

Comparand 1 TWan ? 30 - 1015 kJ cu Ep = 3,285 - 1015 kJ, se constata ca 1 TWan este de 30 /

3,285 = 9,1 ori mai mare decat energia dezvoltata de intreaga populatie a planetei Pamant intr-un an.

Energia de 10 TWan, produsa actualmente pe planeta intr-un an, este de 91 ori mai mare decat

energia dezvoltata de intreaga populatie a planetei Pamant intr-un an, considerand ca energia

dezvoltata de populatie ar fi utilizata exclusiv pentru deplasare.

Bibliografie:

Balan,M. - Constructia instalatiilor frigorifice. Curs in format web, Editura Todesco, Cluj-

Napoca 2003

2. Balan,M. - Instalatii frigorifice. Teorie si programe pentru instruire, Editura Todesco, Cluj-

Napoca 2000

3. Balan,M. - Complemente de proces calcul si constructie a instalatiilor frigorifice. Vol. I.

Modelarea ciclurilor frigorifice, Atelierul de multiplicare al Universitatii tehnice din Cluj-

Napoca, 1997

4. Balan,M. - Contributii privind modelarea matematica si simularea pe calculator a ciclurilor

frigorifice in regim termic nestationar, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, 1997

5. Balan,M., Damian,M. - Flexible Computer aided data acquisition and monitoring system for

complex thermal laboratory equipment, 2-nd International Conference on Thermal Engines

and Environmental Engineering, June 7-9 2007, Galati, Romania

6. Balan,M., Damian, M, Ion,I. - Considerations about the potential use of the geothermal

energy for domestic heating in Romania, International Congress Automotive, Environment

and Farm Machinery, Oct. 11-13 2007, pg. 219-224 Cluj Napoca

7. Balan,M., Damian,M. - Software aplication for monitoring a small air conditioning unit, IEEE

International Conference on Automation, Quality and Testing, Robotics, Cluj Napoca, May

25-28 2006, pg. 183-186 - ISBN: 1-4244-0361-8

8. Bussmann Werner, Sanner Burkhard - New Trends in Geothermal Trends in Geothermal

Development Development

9. Bussmann Werner, Sanner Burkhard - Geothermische Trends Trends fur Energie und

Gesundheit fur Energie und Gesundheit

10. Bussmann Werner, Sanner Burkhard - New Trends in Geothermal Power Production Trends

in Geothermal Power Production in Germany in Germany

11. Bussmann Werner, Sanner Burkhard - Geothermische Trends Trends fur Energie und

Gesundheit fur Energie und Gesundheit

12. Collins P. Andrew, Orio Carl D., Smiriglio Sergio - Geothermal heat pump manual. For NYC

Department of Design & Construction - August 2002

13. Chira,T., Balan,M. - Basic software for the thermal demand analysis of a household using

solid biomass as energy source, French-Romanian Colloquium Energy-Environment-

Economy and Thermodynamics COFRET 2006, Timisoara, June 15-17 2006, pg. 341-346 -

Vol. 2 ISSN 1224-6077

14. Damian,M., Revnic,I., Balan,M., s.a. -Realizarea paginilor web. Ed. U.T. Pres, Cluj Napoca,

2005

15. Damian,M., Revnic,I., Balan,M., s.a. -Realizarea siturilor si aplicatiilor pentru web. Ed. U.T.

Pres, Cluj Napoca, 2005

16. Clarke S. - Electricity generation using small wind turbines at your home or farm, 2003

17. Feist Wolfgang - First Steps: What Can be a Passive House in Your Region with Your

Climate?

18. Hahne,E., Kubler,R. - Monitoring and Simulation of the Thermal Performance of Solar

Heated Outdoor Swimming Pools, Solar Energy 53, 1, pp. 9-19, 1994

19. Hauer Andreas - Innovative Thermal Energy Storage Systems for Residential Use

20. Hassan Marwa - Framework for Evaluation of Active Solar Collection Systems

21. Holihan Peter - Analysis of Geothermal Heat Pump. Manufacturers Survey Data

22. Jantschi,L ; Balan,M., ; Podar,E., ; Bolboaca,S. - Thermal Energy Efficiency Analysis for

Residential Buildings, IEEE Region 8 Eurocon 2007. The International Conference on

Computer as a Tool, Warsaw, September 9-12, 2007, pg. 2009-2014

23. Kim D.S., Infante Ferreira C.A. - solar absorption cooling. 1st progress report - Delft

University of Technology, 2003

24. Kelemen G., Ursa D. - Alternativa eneregtica. Partea I. Argumente in favoarea utilizarii

energiei solare, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 5/2003

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Energie regenerabila
    • 01.pdf
    • 02.pdf
    • 1_1.pdf
    • 1_2.pdf
    • 2_1.pdf
    • 2_2.pdf
    • 2_3.pdf
    • 2_4.pdf
    • 2_5.pdf
    • 3_1.pdf
    • 3_2.pdf
    • 3_3.pdf
    • 3_4.pdf
    • 3_5.pdf
    • 3_6.pdf
    • 4_1.pdf
    • 4_2.pdf
    • 5_1.pdf
    • 5_2.pdf
    • 5_3.pdf
    • 5_4.pdf
    • 5_5.pdf
    • 6_1.pdf
    • 6_2.pdf
    • 6_3.pdf
    • 6_4.pdf
    • 6_5.pdf
    • bibliografie.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
28 fisiere
Pagini (total):
218 pagini
Imagini extrase:
228 imagini
Nr cuvinte:
59 404 cuvinte
Nr caractere:
326 641 caractere
Marime:
12.03MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Energetică
Tag-uri:
mediu, energie, forme de energie
Predat:
la facultate
Materie:
Energetică
Sus!