CAP. 1. CIRCUITE DE CURENT CONTINUU
1.1. Noþiuni generale
Se numeºte circuit electric, totalitatea mediilor conductoare ce
formeazã o cale de curent sau un ansamblu de generatoare ºi receptoare,
cu legãturi conductoare între ele. Se numeºte reþea electricã, un
ansamblu de circuite cu legãturã electricã între ele. Elementele unui
circuit de c c sunt: sursele de energie ºi rezistoarele electrice. Mãrimile
care intervin sunt: t. e. m., cãderile de tensiune sau tensiunea electricã
(u), intensitatea curentului (i) ºi puterea electricã (p). Rezistoarele sunt
caracterizate prin parametrul R, numit rezistenþã electricã.
Structura circuitelor este caracterizatã prin: laturi (ramuri), noduri
ºi ochiuri (sau bucle).
Se numeºte laturã o porþiune de circuit ce conþine cel puþin o
sursã sau o rezistenþã ºi nu are ramificaþii de-a lungul acesteia. Numãrul
de laturi se noteazã cu l (L).
Se numeºte nod al unei reþele un punct al reþelei în care se
întâlnesc cel puþin trei laturi. Numãrul nodurilor se noteazã cu n (N).
Se numeºte ochi al unei reþele (sau buclã) un traseu conductor
închis al acesteia. Numãrul de bucle se noteazã cu o (B).
Structura unei reþele este complet determinatã (cunoscutã) dacã se
cunosc: numãrul de laturi (l), numãrul de noduri (n) ºi numãrul de ochiuri
independente (o).
Se numeºte ochi (buclã) independentã acel ochi care conþine cel
puþin o laturã necomunã cu alte ochiuri. În baza teoremei lui Euler, (o) se
calculeazã cu relaþia:
o=l-n+1 (1.1)
Circuitele electrice se clasificã dupã mai multe criterii:
a) dupã natura elementelor avem: circuite liniare, circuite
neliniare ºi circuite parametrice. În circuitele liniare, parametrii
circuitelor (spre exemplu, rezistenþele) nu depind nici de curent, nici de
timp, la circuitele neliniare depind de curent, iar la cele parametrice
depind de timp;
b) dupã regimul de funcþionare avem: circuite de curent
continuu (c.c.), caracterizate de regimul staþionar ºi numai de curentul de
conducþie în conductoare; circuite de curent alternativ (c.a.),
caracterizate de regimul cvasistaþionar, existând curent de conducþie în
Electrotehnicã si maºini electrice
conductoare ºi curent de deplasare în dielectricul condensatoarelor
(curentul variazã în timp, sinusoidal sau nesinusoidal);
c) în raport cu sursele pot exista: circuite active (conþin surse) ºi
circuite pasive (nu conþin surse);
d) dupã localizarea parametrilor pot exista: circuite cu
parametri concentraþi ºi circuite cu parametri distribuiþi;
e) dupã legãtura cu exteriorul se deosebesc: circuite izolate (nu
au borne de acces cu exteriorul), circuite neizolate (au borne de acces cu
exteriorul);
f) dupã structura geometricã pot exista: circuite filiforme,
circuite masive;
g) dupã complexitate pot exista: circuite simple (care nu conþin
mai multe surse pe laturi diferite, ci conþin grupãri numai serie, paralel
sau mixt), circuite complexe (restul circuitelor);
Circuitul care conþine numai douã borne de acces cu exteriorul se
numeºte dipol; circuitul care are patru borne de acces cu exteriorul se
numeºte cuadripol, etc
1.2. Surse de energie (generatoare)
In instalaþiile electrice se întâlnesc ca surse de energie,
generatorul de tensiune ºi generatorul de curent.
Generatorul ideal de tensiune este un element activ bipolar, care
se bucurã de proprietatea cã tensiunea la bornele sale este riguros
constantã ºi ea nu depinde de valoarea curentului debitat.
Simbolul sãu este dat in Fig. 1.1 a, iar caracteristica sa în Fig. 1.1
b. În realitate nu poate exista generator ideal, deoarece când R ar fi zero,
curentul ar tinde câtre infinit (i =U/R) ºi deci puterea (p=ui) devine la
rândul ei infinitã.
Ailoaie Gh., ş.a. – Probleme de electrotehnică, măsurări electrice,
maşini şi acţionări electrice. Vol. I şi II, Ed. Universitatea Galaţi, 1984
Ailoaie Gh., Grigore Fetecău. –Electrotehnică, acţionări lectrice şi
electronică. Universitatea Galaţi, 1992.
Călueanu D.,- Curs de electrotehnică şi maşini electrice, partea II-a,
I.P.G., 1968
Cănescu T. ş.a.,- Instalaţii electrice de utilizare – Îndreptar, Ed.Tehnică,
Bucureşti, 1968.
Ceangă Emil., Electrotehnică, electronică, automatizări. Vol. I şi II
Galaţi 1973.
Centea O., Bianchi C. – Instalaţii electrice, Ed.Did.şi Ped. Bucureşti,
1973
Comşa D. Utilizări ale energiei electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică,
1973, Bucureşti.
Dumicatu M., Bianchi C., Ionescu C., Mironescu N., - Proiectarea
instalaţiilor de joasă tensiune. Ed.Tehnică, 1975, Bucureşti
Frankel D. – Electrotehnică şi electronică, Ed.Did. şi Ped., Bucureşti,
1970.
Fetecău, G., Electrotehnica şi electronică; Editura Academica., Galati,
2006.
Fransua Al., Maşini şi acţionări electrice, Ed.Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1967
Hortopan Gh. - Aparate electrice. Ed. Didactică şi Pedagogică, 1967,
Bucureşti
Ionescu I., Ianuş P. - Instalaţii electrice în construcţii. Ed.Didactică şi
Pedagogică, 1973, Bucureşti
Kuzneţov M.I., - Electrotehnică industrială, Ed. Tehnică Bucureşti,
1962
Manualul inginerului electrician, vol.III, Ed. Tehnică 1956, Bucureşti
Manualul inginerului electrician, vol.IV, Ed. Tehnică 1956, Bucureşti
Manolescu P. – Măsurări electrice industriale, vol.I, Ed. Tehnică, 1966
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
