In actuala revolutie tehnico-stiintifica informatica, telecomunicatiile, producerea si comunicarea informatiei au devenit prioritati incontestabile, dar cu largi aplicatii in viata stiintifica, economica si sociala. In acest context a aparut o disciplina relativ recenta: birotica - termenul fiind introdus in limbajul cotidian in jurul anului 1976. Birotica vizeaza automatizarea activitatilor administrative si de birou depasind cadrul tehnic al proceselor administrative.
Birotica este un nou mod de utilizare a calculatoarelor electronice si a devenit posibila o data cu raspandirea pe scara larga a microcalculatoarelor care au patruns in orice birou si in orice secretariat al unei organizatii sau institutii sporind considerabil productivitatea si calitatea muncii administrative.
Birotica s-a nascut din necesitatea integrarii mijloacelor si tehnicilor muncii administrative si de birou cu tehnicile de comunicatie si de prelucrare automata a datelor, urmarind cresterea performantei si calitatii muncii de secretariat si de birou in toate domeniile de activitate.
Pe de alta parte biroul in general, secretariatul in special a devenit unul dintre cele mai importante locuri de munca in societatea contemporana; secretariatul a capatat functii si roluri multiple si complexe comparativ cu deceniile anterioare. Aceste transformari sunt valabile si in cazul societatii romanesti.
Principalele functii care revin secretariatului in prezent sunt urmatoarele: prelucrarea informatiilor, documentarea, functia de reprezentare, functia de filtru si legatura pentru solicitari de contacte cu conducerea, functia de asistare directa a managementului.
Dupa cum se poate observa in activitatea de secretariat si in aceea a secretarelor (asistent manager) predomina procesele informationale si decizionale, informatia oferind suportul pentru decizia manageriala, iar comunicarea de informatii si de decizii ocupand o pondere importanta intr-o organizatie.
In literatura de specialitate, secretariatul este definit ca un nucleu cu activitati, atributii si sarcini individuale complexe. In zilele noastre activitatea de secretariat presupune un complex de activitati si tehnici de lucru specifice (activitati de documentare, corespondenta, protocol, arhivare de documente s.a.).
In istoria civilizatiei umane informatia a avut intotdeauna un rol foarte important. Odata cu dezvoltarea socio-economica rolul informatiilor a crescut tot mai mult. Gasirea la timp a informatiilor de care avem nevoie, prelucrarea si folosirea acestora in timp util a devenit o conditie esentiala in orice domeniu de activitate. De calitatea informatiilor si de momentul in care acestea sunt disponibile, depinde luarea unei decizii intr-o afacere, in conducerea unor procese tehnologice, in stabilirea unui diagnostic in medicina, in activitatea centralelor nucleare etc.. Dezvoltarea tehnologica si aparitia calculatoarelor electronice au condus la noi posibilitati de prelucrare si utilizare a informatiei. Astfel calculatorul electronic a condus la folosirea pe scara tot mai larga a sistemelor informatice ca si componente ale sistemelor informationale.
Sistemul informatic cuprinde date, sisteme de stocare si transmitere a datelor, software (programe), metode, calculatoare implicate in prelucrarea datelor, etc.. Capacitatea calculatorului de a prelucra un volum mare de date intr-un timp relativ scurt il face indispensabil astazi aproape in toate domeniile de activitate. In domeniul educational, in domeniul afacerilor, in domeniul legislativ, in orice redactie de revista sau ziar, in administratie, in medicina, in aviatie, acasa, la agentiile de publicitate, iata numai cateva din locurile unde intalnim calculatorul electronic. Utilizarea noilor tehnologii informatice va conduce cu siguranta la eficientizarea activitatilor din domeniile respective. Calculatorul este instrumentul folosit la prelucrarea informatiilor. In limbajul de specialitate se folosesc notiunile de hard (hardware) si soft (software) pentru a desemna cele doua componente ale unui sistem de calcul (calculator electronic). Un calculator functional este format din hardware si software.
Derularea celor mai multe activitati in zilele noastre depinde in mare masura de calitatea logisticii informationale pe care se bazeaza activitatea. Activitatile de rutina ca si deciziile pe care managementul trebuie sa le ia pentru a mentine un trend ascendent al performantei, depind de calitatea (calitatea informatiei se refera la precizia, prospetimea, modul de structurare si prezentare, lizibilitatea etc. elementelor care o definesc) informatiilor cu care se lucreaza. Omul poate apela la calculator care este util prin viteza si fidelitatea cu care lucreaza daca este programat corespunzator. Inca exista multe activitati cu caracter creativ in care calculatorul nu se poate implica. Totul va depinde, in aceasta privinta, de capacitatea omului de a transfera cat mai multe dintre abilitatile lui, calculatoarelor, prin intermediul unor aplicatii din ce in ce mai sofisticate. Activitatile in care utilizarea calculatoarelor este o solutie curenta sunt:
- administratia publica;
- acces la baze de date cu informatii legislative;
- evidenta personalului;
- evidenta financiar-contabila;
- evidenta productiei;
- tehnoredactare, grafica, proiectare asistata;
- fundamentarea si asistarea deciziilor in diverse domenii de activitate;
- simularea unor planuri de afaceri;
- simularea unor experimente distructive;
- asistarea procedurii de diagnostic in medicina;
- conducerea activitatii unor centrale nucleare;
- conducerea unor programe spatiale;
- cercetare;
- dirijarea traficului aerian, maritim si terestru;
- rezervarea si gestionarea resurselor;
- operatii bancare;
- comert electronic;
- posta electronica;
- arhivarea electronica a documentelor;
- instruire asistata de calculator, teleinvatare;
- telelucru;
- managementul clientilor si furnizorilor;
- planificarea si managementul asistat al proiectelor;
- licitatii si tranzactii electronice;
- etc.
CAPITOLUL 1
INFORMATICA - STIINTA CALCULATOARELOR
1. 1. CONSIDERATII GENERALE
Nevoia din ce in ce mai mare de informatie care caracterizeaza dezvoltarea rapida si complexa a societatii, releva de la sine necesitatea aparitiei si dezvoltarii informaticii. In conditiile actuale, rolul informaticii este tocmai de a rezolva contradictia dintre cresterea volumului de informatii si "setea de informatie".
Fundamentarea stiintifica si mai ales operativa a deciziilor impune colectarea, si prezentarea operativa a informatiilor si in special o valorificare superioara a acestora.
Definita initial de Academia Franceza, in 1966, ca" Stiinta prelucrarii rationale, in deosebi prin masini automate, a informatiei ", considerata ca suport al cunostintelor umane si al comunicarilor in domeniile tehnice, economice si sociale, informatica a capatat noi valente pe masura extinderii domeniilor sale de utilizare.
In conditiile lumii moderne, cand in orice domeniu se cere o cunoastere rapida, complexa si multilaterala a realitatii, in scopul luarii unor decizii operative, oportune si fundamentate pe cerintele legilor obiective ce actioneaza in societate, ajutorul informaticii ca instrument al conducerii este incontestabil.
Rolul informaticii ca mijloc de perfectionare a societatii se concretizeaza in asigurarea unei cunoasteri profunde si a unei informari operative asupra starii si dinamicii relatiilor economice obiective dintre oameni si procesele de productie. Informatica furnizeaza cu promptitudine informatii asupra categoriilor economice in economia de piata: cererea si oferta, costurile, preturile, profitul, salariile.
Prin metodele sale specifice, reprezinta un mijloc de modelare si corelare optima a factorilor de productie finalizate prin cresterea eficientei economice atat a fiecarui intreprinzator in parte, cat si a eficientei generale. Aplicarea sa impune reinnoirea structurilor economice si functionale si in acelasi timp promoveaza o munca corecta si ordonata. Efectele sale directe sunt scurtarea timpului de informare si transmitere a deciziilor, automatizarea deciziilor de rutina, in final apropierea conducerii de activitatea de executie.
1. 2. SCURT ISTORIC AL TEHNICII DE CALCUL
SI AL INFORMATICII
Evolutia rapida a tehnicii de calcul e considerata a treia revolutie a tehnicii - denumita si revolutia masinilor-creier - si a fost orientata spre usurarea si cresterea randamentului muncii intelectuale, spre deosebire de primele doua care au vizat in primul rand reducerea efortului fizic.
Pornind de la statutul de instrument de calcul, calculatorul electronic a patruns in toate domeniile de activitate, devenind indispensabil oriunde e necesara prelucrarea rapida a unor cantitati mari de informatie.
Evolutia automaticii, a electronicii au permis miniaturizarea componentelor acestora cu influente benefice cu cresterea functionalitatii si performantelor acestora cu influente benefice asupra conceptiei tehnologice si matematice ce stau la baza proiectarii calculatoarelor.
In istoria evolutiei tehnicii de calcul se evidentiaza doua etape:
I. etapa dispozitivelor mecanice, semimecanice si electromecanice;
II. etapa calculatoarelor electronice structurata pe cinci generatii
Airinei, D., Depozite de date, Editura Polirom, Iasi, 2002.
Alter, S., Information Systems, Benjamin/Cummings Publishing Co., 1996.
BDASEIG, Baze de date. Fundamente teoretice si practice, Editura InfoMega, Bucuresti, 2002.
Berciu-Draghicescu A., Manual de secretariat si asistenta manageriala, Editura Teora, Bucuresti, 2004.
Blevins B., Burnout in Special Library, in ,,Library Management Quarterly", nr. 11, 1988.
Boncea, A., Balacescu, A., Informatica economica, Editura Academica, Targu Jiu, 2005.
Bott, E., Leonhard, W. - Microsoft(R) Office XP, Editura Teora, Bucuresti, 2002.
Curteanu, S., PC. Elemente de baza si utilizare, Editura Polirom, Bucuresti, 2007.
Fotache, M., Proiectarea bazelor de date. Normalizare si postnormalizare. Implementari SQL si Oracle, Editura Polirom, Iasi, 2005.
Gatjens-Reuter Margit, Behrens Claudia, Manual de secretariat si asistenta manageriala, traducere, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001.
Grama, A., Fotache, M., Tugui, A., Dumitriu, F., Instrumente pentru afaceri, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 2006.
Hurbean, L., Baze de date. Concepte teoretice si abordare practica in Microsoft Access, Editura Mirton, Timisoara, 2006.
Ionescu, B., Ionescu, I., Mihai, F., Pana, A., Stanciu, A., Oancea, M., Mihailov, G., Informatica utilizatorului: Word, Excel, PowerPoint, Outlook, VBA, Editura Infomega, Bucuresti, 2004.
John Harrison, Curs de secretariat, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2000.
Lesca, H., Peaucelle, J., Elements d'informatique appliquee a la gestion, Editions Dalloz, Paris, 1988.
Luca, L., Luca S. C., Despi, I., Informatica aplicata, Editura Mirton, Timisoara, 2001.
McFedries, P., Windows XP, Editura All, Bucuresti, 2005.
McFedries, P., Microsoft Windows Vista: Utilizare si Performanta, Editura All, Bucuresti, 2008.
Nicolaescu, I.; Gherasim, Z., Managementul resurselor informationale ale organizatiei, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucuresti, 2004.
Nicolescu O., Verboncu I., Management, Editura Economica, Bucuresti, 1997.
Oancea, M., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei financiare, Editura ASE, Bucuresti, 2005.
O'Brien, J., Les systemes d'information de gestion, De Boeck Universite, Montreal, 2001.
Pana A., Ionescu B., Mares V., Birotica, Editura All, Bucuresti, 1996.
Postolache, M., Gestiunea informatica a documentelor, Editura Fair Parteners, Bucuresti, 2008.
Stegaroiu, V., coordonator, Economie politica. Microeconomie. Macroeoconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2007.
Toader, C. E., Birotica si baze de date, Editura Universitaria, Craiova, 2008.
Toader, C. E., Informatica economica, Editura Universitaria, Craiova, 2008.
Toader, C. E., Sisteme informatice de asistare a deciziei, Editura Universitaria, Craiova, 2008.
Turban, E., Aronson, J. E., Liang, T. P., Sharda, R., Decision Support and Business Intelligence Systems, Pearson Prentice Hall, New Jersey, 2007.
Vuitton, P., Desaigne, M., La bureautique, Editions La documentation practique, Paris, 1983.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.