Activitatea economica, una din formele activitatii umane, are drept scop final crearea bunurilor economice, necesare pentru satisfacerea nevoiilor materiale, sociale si spirituale ale omului. Ea sta la insesi temelia existentei si evolutiei societatii. Premisele initiale ale desfasurarii oricarei activitati economice sint:
a) nevoile(trebuintele) umane si
b) resursele necesare pentru satisfacerea acestora.
Nevoile sint niste cerinte(doleante, necesitati) obiective ale indivizilor si societatii. Nevoile constituie motorul oricarei activitati economice.
Pe parcursul istoriei nevoile au evoluat si s-au diversificat fara incetare.
Diversitatea enorma a nevoilor a conditionat necesitatea clasificarii lor dupa mai multe criterii.
In functie de dimensiunile existentei umane, nevoile pot fi:
a) nevoi fiziologice (natural-biologice) - nevoia de a bea, a minca, a se proteja contra frigului etc.;
b) nevoi spiritual- psihologice - nevoia de cunostinte, de dragoste etc.;
c) nevoi sociale, sau de grup, care constituie ansamblul nevoilor a caror satisfacere este posibila doar prin actiunea conjugata a diferitelor grupuri sociale.
Dupa gradul lor de complexitate nevoile pot fi: a) de baza (inferioare sau elementare) si b) superioare(sau complexe).
Trasaturile nevoilor:
1.Trasatura caracteristica a nevoilor consta in caracterul lor nelimitat, numarul lor crescind fara incetare o data cu dezvoltarea societatii.
2. Nevoile sint limitate in capacitate.
3. Nevoile oamenilor sint concurente.
4. Nevoile sint complementare(evoluiaza in sensuri identice)
5. Nevoile se sting momentan prin satisfacere.
Nevoile transformate in mobiluri directe ale activitatii economice devin interese economice.
Interesele economice reprezinta nevoile umnae constientizate de oameni si devenite mobiluri ale confruntarii si cooperarii lor in vederea obtinerii bunurilor si seviciilor necesare satisfacerii cerintelor.
In functie de nivelul la care ele se manifesta si de modul lor de exprimare, interesele economice pot fi clasificate in:
Personale, de grup, generale, private, publice, curente si de perspestiva, permanente si accidentale etc.
2))))
In scopul satisfacerii nevoilor sale inividul este obligat sa recurga la valorificarea anumitor resurse, numite de obicei, resurse economice. Ce sint acestea?
Resursele economice constituie totalitatea elementelor si premiselor folosite de catre om in activitatea sa economica pentru a obtine bunurile de care are nevoie.
Intrucit resursele economice folosite sint extrem de numeroase si variate, se impune clasificarea lor:
1. Resurse primare:
a) resurse umane( omul cu experinta, calificarea si capacitatile sale antreprenoriale starea de sanatate etc.)
b) resursele naturale(pamintul, apele, padurile si bogatiile subpamintene de care dispune tara, asezarea geografica favorabila)
2. Resursele derivate( sau acumulate), create de generatiile trecute:
a) capitalul tehnic, sub forma de masini, utilaje, echipamente, constructii, sisteme de transport.
b) Cunostiintele si experienta stiintifica, sau cum mai este numit potentialul inovational al societati,resursele informationale.
c) Resursele monetare si valutare de care dispune societatea respectiva.
La rindul lor rsursele naturale pot fi clasificate dupa mai multe criterii .
Din punct de vedere al duratei folosirii sau al rezervelor disponibile res. Naturale se impart in:
a)neregenerabile sau epuizabile( zacaminte de combustibili fosili, minereuri metalifere si nemetalifere)
b) regenerabile(pamint, apa, aer- ca factori de mediu pentru viata si activitatea oamenilor).
Din punct de vedere al posibilitatilor de recuperare sau de reutilizare in procesele de productie, resursele pot fi:
a) recuperabile,in care se includ o gama de materii prime (metal, masa lemnoasa, lina, hirtie etc.)
b) partial recuperabile, in care se includ in special cele biologice. Care prin refolosiri sucesive, se degradeaza treptat.
c) Nerecuperabile, in care se includ in special resursele ce se folosesc in scopuri energetice.
Trasatura principala a resurselor economice consta in caracterul lor limitat.
Caracterul limitat al resurselor economice in raport cu nevoile mereu crescinde, devin o alta dominanta a activitatii economice si constituie cotinutul legii raritatii resurselor.
Legea raritatii res. Consta in aceea ca volumul, structura si calitatea resurselor economce si bunurilor economce se modifica mai incet decit volumul, structura, intensitatea nevoilor umane.
Raportul nevoi/ resurse determina caracterul si formele organizarii activitatii economice, constituie nucleul problemei fundamentale a economiei.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
