Produs istoric al unei dezvoltari indelungate si contradictorii, economia lumii contemporane, constituie un domeniu principal al realitatii, un subsistem important al societatii, o componenta a progresului umanitatii.
Aparuta din natura, societatea umana se dezvolta in stransa interactiune cu aceasta. Viata sociala nu este insa o simpla prelungire a naturii, ci marcheaza trecerea la o alta forma de existenta a materiei - forma sociala - a carei trasatura definitorie este prezenta omului ca fiinta constienta si activa. Subiect si obiect al vietii sociale, omul este atat parte a naturii cat si a societatii. Existenta si dezvoltarea sa se bazeaza pe schimbul permanent de substante cu natura si cu mediul social in care traieste, schimb ce se realizeaza in si prin practica sociala.
Problema raportului natura-om-societate a constituit totdeauna subiect de preocupare pentru gandirea social-filosofica si economica. Acest raport, releva interactiunea, intrepatrunderea si unitatea dinamica dintre elementele raportului, unitate in care omul, ca sinteza intre componenta naturala si cea sociala, actioneaza asupra naturii, o modeleaza si o adapteaza scopurilor si nevoilor sale, dar, totodata, sufera influenta ei permanenta.
In functie de diviziunea muncii in societate, se constituie si diferitele domenii ale vietii sociale: economic, politic, juridic, ideologic, artistic, religios, moral, cultural, mediu inconjurator etc. Intre diferitele domenii ale vietii sociale, ale sistemului social, exista raporturi, legaturi si interdependente, care conditioneaza progresul intregului sistem social. Oricare ar fi forma de manifestare a vietii sociale, la baza existentei si desfasurarii ei, a dezvoltarii celorlalte sfere de activitate sta activitatea economica. La randul ei, activitatea economica este influentata de celelalte structuri ale societatii.
Punctul de pornire, impulsul si motivatia oricarei activitati umane sunt nevoile sau trebuintele. Ca cerinte obiective ale existentei umane, nevoile reflecta raporturile oamenilor cu mediul natural si cel social si ii determina sa actioneze asupra lumii exterioare pentru a crea bunurile si serviciile necesare intretinerii si asigurarii progresului vietii lor.
Ansamblul nevoilor de consum ale oamenilor, la care se adauga nevoile conditionate de organizarea sociala a traiului acestora in societate, constituie nevoia sociala. Aparitia, formarea si dezvoltarea nevoii sociale, este conditionata, inainte de toate, de productia bunurilor si a serviciilor materiale si a valorilor spirituale.
Nevoile economice exprima cerinte a caror implinire genereaza activitati si relatii economice intre oameni. Se caracterizeaza prin faptul ca se satisfac cu bunuri materiale si servicii ce rezulta din activitatea economica, din imbinarea substantelor din natura cu munca omeneasca, iar prin utilizarea si consumul lor se asigura in primul rand, viata materiala a oamenilor si a societatii in continuitatea si innoirea ei permanenta.
In cadrul activitatilor economice, un loc principal revine productiei materiale. In productie, oamenii actioneaza asupra naturii si o transforma in functie de nevoile lor, urmarind crearea de bunuri si servicii corespunzatoare diferitelor categorii de nevoi economice.
Bunurile economice create in productie sunt supuse repartitiei sau distributiei in raport de nevoile societatii, asigurarea continuitatii productiei si satisfacerii nevoilor individuale de consum. Ele parcurg apoi sfera schimbului sau circulatiei, pentru ca, in final, sa devina obiect al consumatiei.
In societatea contemporana, are loc adancirea diviziunii sociale a muncii, procesul de separare si diferentiere a activitatilor se accentueaza, sunt create noi ramuri si subramuri ale productiei materiale, cat si alte activitati care se materializeaza sub forma serviciilor economice. Rezultatul activitatilor de servicii se finalizeaza atat in bunuri materiale cat si in efecte care nu imbraca intotdeauna forma materiala. Ansamblul de activitati care privesc productia sociala, inclusiv cercetarea stiintifica, repartitia, schimbul si consumul bunurilor materiale si a serviciilor economice, in interdependenta lor, recuperarea si reutilizarea bunurilor, protectia mediului constituie economia societatii contemporane. In reluarea lor neintrerupta si in unitatea lor aceste activitati constituie procesul reproductiei sociale.
Intre sferele activitatii economice - productie, repartitie, circulatie, consum - exista o stransa interdependenta, ele formand o unitate organica. Delimitarea acestor sfere, definirea legilor care le genereaza dezvoltarea, dezvaluirea raporturilor dintre ele se afla in centrul preocuparilor stiintei economice.
In lumea contemporana, datorita adancirii diviziunii muncii, accentuarii dependentelor si interdependentelor pe plan intern si international, ca si a necesitatii dezvoltarii economice eficiente, economia se structureaza pe nivele: microeconomie, macroeconomie si mondoeconomie sau economie mondiala.
Cuvantul "microeconomie" provine de la cuvantul grecesc "mikros", adica "mic". Ea desemneaza fenomenele, procesele, relatiile si activitatile economice de la nivelul unitatilor de baza ale economiei, ale agentilor economici elementari - societati comerciale, institutii financiar-bancare, de asigurari, administratii locale, menaje (gospodarii).
Microeconomia este nivelul dominant si determinant al unei economii deoarece aici se concep si se realizeaza bunurile economice, are loc activitatea economica si se realizeaza finalitatile economice.
Ca ramura a stiintei economice si ca nivel structural si functional al economiei - microeconomia - indeplineste functii importante in alocarea si utilizarea resurselor limitate, rare si tot mai scumpe in vederea acoperirii nevoilor aflate in crestere si diversificare. La nivelul microeconomic, in economiile de piata, se decide ce se produce, cat se produce, cum se produce, cu ce resurse si factori de productie, pentru cine se produce, cu ce finalitati se produce, care sunt efectele si implicatiile activitatii economice pe termen scurt si mai lung. Cu alte cuvinte, microeconomia studiaza alegerile si actiunile agentilor economici (firme, gospodarii, guvern, etc.)
Microeconomia, cu problematica ei, reprezinta si o componenta fundamentala a stiintei economice si a economiei politice.
Cuvantul "macroeconomie" provine tot din limba greaca, ("makros" adica "mare"), semnificand probleme economice si activitati economice de dimensiuni mari, agregate, pe ansamblul sistemului economic si a subsistemelor sale (ramuri, subramuri, domenii de activitate, sectoare institutionale).
Macroeconomia se concentreaza cu prioritate catre analiza dimensionala si calitativa a mecanismului de functionare a economiei nationale, a legaturilor, interdependentelor si corelatiilor dintre variabilele macroeconomice, punand accentul pe aspectele de masurare a influentelor directe si indirecte dintre acestea in vederea cunoasterii realitatii si orientarii deciziilor de politica macroeconomica. Macroeconomia are ca
1998) - Economie politica. Teorie si politica economica pentru Romania, Editura POLIROM, Iasi
2.Ana, Gheorghe (1998) - Profitul, Editura Economica, Bucuresti
3.Anuarul Statistic al Romaniei 2002 (2003), INS
4.ASE (2003), Economie, Editura Economica, Bucuresti
5.Babaita,I., Duta, A., (1996) - Introducere in microeconomie, Editura de Vest, Timisoara
6.Becker, S., G. (1994) - Comportamentul uman. O abordare economica, Editura ALL, Bucuresti
7.Bodea, Gabriela (coord.) (2003), Economie politica. Sistematizari si aplicatii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
8.Carstea, Gheorghe, Parvu, Florea, (1999) - Economia si gestiunea intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti
9.Cioarna, Alexandru, Haiduc, Cristian, (1998) - Economie, Editura SERVO-SAT, Arad
10.Ciucur, Dumitru, Gavrila, Ilie, Popescu, Constantin (1999), - Economie. Manual universitar, Editura Economica, Bucuresti
11.Dobrota, Nita (1997) - Economie politica, Editura Economica, Bucuresti
12.Gogoneata, C., Gogoneata, (1995) - Economie politica, Editura Didactica si pedagogica, R.A., Bucuresti
13.Ignat, Ion, Clipa, Neculai, Pohoata, Ion, Lutac, Gheorghe (1998) - Economie politica, Editura Economica, Bucuresti
14.Michel, Albert (1994) - Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, Bucuresti
15.Mosteanu, Tatiana, Purcarea, Theodor (1999) - Concurenta, Editura Economica, Bucuresti
16.Negucioiu, Aurel (coordonator) (1998) - Economie politica, vol. I si II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca
17.Oroian, Maria (2003) - Economie politica. Lucrari practice si teste grila, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
18.Pierre, Bezbakh (1992) - Inflatia, dezinflatia, deflatia, Editura Humanitas, Bucuresti
19.Popescu, Laurentiu N., Oroian, Maria (1997) - Economie politica. Aplicatii, Editura Dimitrie Cantemir, Targu-Mures
20.Popescu, Laurentiu N., Oroian, Maria (1999) - Economie politica. Microeconomie, Editura Dimitrie Cantemir, Targu-Mures
21.Saburo, Okita (1992) - Cu fata spre secolul 21, A.G.E.R. - Economistul, Bucuresti
22.Samuelson, P., Nordhouse, W., (2000) - Economie politica, Editura Teora, Bucuresti
23.xxx (2000)- Economie politica, vol. I,II, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Stiinte Economice, Cluj
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
