Economia întreprinderii

Serviciile pot fi definite ca fiind "activitati care satisfac anumite necesitati sociale sau individuale, fara a se concretiza in produse de sine statatoare" 4.

Caracteristicile serviciilor, pe care le regasim in cele mai multe cazuri sunt urmatoarele: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea si perisabilitatea.

a) Intangibilitatea semnifica faptul ca serviciile nu pot fi vazute, gustate, simtite, auzite sau mirosite inainte de a fi cumparate, aspectele concrete ale unui serviciu putandu-se referi doar la denumire, comunicatie, pret. Exceptie de la aceasta caracteristica fac: raportul scris al unui expert, un program software pe discheta, un film cinematografic, o piesa de teatru, s.a

b) Inseparabilitatea indica faptul ca productia serviciilor are loc odata cu consumul, simultan. Serviciul nu poate exista separat de prestatorul sau, fie el persoana sau obiect material. Simultaneitatea presupune participarea consumatorului la prestarea serviciului, in introducerea noului implicandu-se si schimbarea obiceiurilor consumatorilor. In acest caz exceptia poate fi exemplificata de bancomat ( automatul de eliberat numerar).

c) Variabilitatea serviciilor (eterogenitate)5, semnifica imposibilitatea repetarii acestora, in mod identic, depinzand de persoana care le realizeaza, de locul si momentul in care sunt prestate

d) Perisabilitatea serviciilor atesta imposibilitatea ca acestea sa fie stocate. De aceea, prin marketing, este necesara, sincronizarea ofertei cu cererea de servicii.

1.2. Continutul economico-social al serviciilor

Ca efect util al unor valori de intrebuintare (nemateriale) a marfii sau a muncii (in calitate de activitate), serviciile satisfac anumite nevoi sociale sau individuale, ponderea cea mai mare in cheltuielile sociale de productie avand-o cele cu munca vie, in general.

Valoarea serviciilor se realizeaza numai in procesul schimbului, al vanzarii-cumpararii, manifestandu-se ca valoare de schimb. Productia si schimbul se suprapun in sfera serviciilor, care pot fi materiale, cu valoare si valoare de intrebuintare si nemateriale, care nu se materializeaza in obliectul muncii si au numai valoare de intrebuintare.

Eficienta serviciilor este:

- sociala, exprimand gradul de satisfacere a anumitor nevoi ale populatiei si societatii in ansamblu;

- economica, presupunand asigurarea cat mai deplina a nevoilor in conditiile unor cheltuieli materiale, financiare si de munca, cat mai reduse.

1.3. Clasificarea serviciilor

In general, conceptul de "sector de servicii", "sfera de servicii" sau pur si simplu "servicii", subsumeaza serviciile ca sector, serviciile ca produse, serviciile ca ocupatii si serviciile ca functii.

Prin sectorul de servicii sunt intelese acele entitati care produc, in general, produse intangibile si care sunt in mod inextricabil legate de procesul de consum al acestora, iar consumatorul (persoana fizica sau juridica) constituie o componenta fundamentala si centrala a intregului proces de transfer si schimb.

Clasificarea activitatilor din economia nationala a tarii noastre (CAEN) este aliniata la ISIC (Clasificarea Internationala Standard a tuturor Activitatilor Economice ) si la NACE ( Nomenclatorul Activitatilor din Uniunea Europeana).

- Numeroasele clasificari prezente in literatura de specialitate demonstreaza interesul major pentru servicii, atat in plan teoretic, cat si in cel al cercetarii specifice.

A.In general, sfera serviciilor cuprinde trei mari grupe:

a)servicii de productie: care satisfac nevoile productiei materiale ori sunt faze ale acestui proces;

b)servicii pentru populatie: care dispar in consumul personal (in momentul prestarii sau in procesul folosirii);

c)servicii publice (ale intregii societati): legate de mentinerea si perfectionarea oranduirii de stat si sociale.

B. In functie de caracteristicile de consum, serviciile sunt grupate astfel:

a)servicii comercializate (de piata, private): tranzactionate pe piata sau care provin de la unitati de productie;

b)servicii necomercializate (servicii nonpiata sau publice): administratia publica, sanatate, educatie, politica sociala, etc.;

c)servicii de productie ( de afaceri): servesc ca ingrediente, constituie input-uri intermediare pentru produsul final ( ex. consultanta juridica si financiara, design tehnic, etc.);

d)servicii de consum: sunt finale, destinate consumului utilizatorilor (agronomie, servicii personale, educatie, sanatate); nu sunt folosite ca inp-uri in procese ulterioare;

e)servicii primare: munca prestata de factorii de productie, comune productiei de bunuri si servicii, incluzand masinile si pamantul;

f)servicii intermediare: activitati ce constituie un suport indispensabil pentru productia de bunuri sau alte servicii (depozitate, financiare, telecomunicatii, intretinere, curatenie, comercializare, distributia marfurilor, contabilitate, cercetarea pietei);

g)servicii finale (de consum): servicii comercializate (turism, spectacole) si nonpiata (politie, pompieri, etc.).

C. Dupa functiile economice ale serviciilor, acestea sunt grupate dupa cum urmeaza:

a)sectorul extractiv: agricultura, sivicultura, piscicultura, minerit;

b)sectorul transformativ: constructii; industriile alimentara, textila, etalurgica, a constructiilor de masini si chimica; utilitati publice; alte ramuri prelucratoare;

c)servicii distributive: transporturi, depozitare, comunicatii, comert cu ridicata, comert cu

1. Ionescu,I., (coordonator), Ionascu, V., Popescu, M., Economia intreprinderii de comert si turism, Editie noua, Editura Uranus, Bucuresti, 2002;

2.Jaba, O., Analiza strategica a intreprinderii, Editura SEDCOM LIBRIS, Iasi, 1999;

3.Olaru, S. D., Economia si gestiunea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999;

4.Kerbalek, I., (coordonator), Economia intreprinderii, Editura Forum, Bucuresti,1999;

5.Iancu, A., Tratat de economie, vol. 3. Piata, concurenta, monopolul, Editura Expert, Bucuresti, 1992;

6.Purcarea, Th., Management comercial, Editura Expert, Bucuresti, 1994;

7.Olteanu, V., Marketingul serviciilor, , Editura Uranus, Bucuresti, 1999;

8.Nicolescu, O., Managementul intreprinderii, Supliment la Revista Tribuna Economica, Bucuresti,1992 (Management si marketing in regii autonome, societati comerciale, firme particulare);

9.Deaconescu, A., Tudose, C., Organizarea activitatii unitatilor comerciale, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1992;

10. Deaconu, Al., Economia intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1998;

11. Carstea, Gh., Parvu, Fl., Economia si gestiunea intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

12. Baciu, D., Dragulanescu, N., Mosu, A., Intreprinderea competitiva si informatia, Editura Expert, Bucuresti, 1998;

13.Olteanu, V., Economia intreprinderii tutristice si comerciale, Tipografia Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir", Bucuresti,1999;

14. Moldoveanu, M., Dobrescu, E. M., Ioan-Franc, V., Initiere in managementul afacerilor mici si mijloci, FIMAN, Editura Expert, Bucuresti, 1998;

15.Bob, C., (coordonator), Economia intreprinderii, Lito ASE, Bucuresti, 1996;

16.*** Legea nr. 31/1990 privind Societatiile Comerciale;

17. *** Legea nr. 15/1990 privind Organizarea unitatilor comerciale de stat ca Regii Autonome si Societati Comerciale;

18. *** Anuarul statistic al Romaniei

19. *** Anuarul statistic al turismului romanesc