Intreprinderea, ca entitate organizatorica cu triplu caracter: tehnico-productiv, economic si social, este locul de desfasurare a fenomenelor si proceselor economice cu scopul de a produce bunuri sau presta servicii solicitate de piata. Fiind dotata cu un potential tehnico-productiv, care individualizeaza profilul sau de activitate si un potential uman necesar derularii proceselor economice, intreprinderea apare ca un complex de relatii de natura interna, intre structurile organizatorice si functionale proprii si de natura externa, cu mediul ambiant: furnizori, clienti, banci, organisme publice - desfasurate pentru atingerea obiectivului sau.
Fenomenele si procesele economice desfasurate in intreprindere sunt rezultatul unor acte constiente care urmaresc, indeosebi, mentinerea si, mai apoi, dezvoltarea pietelor de desfacere, respectiv a deciziilor privind dezvoltarea intreprinderii si afectarea resurselor, si se concretizeaza in marfuri, servicii si bani care penetreaza spatiul economic al acesteia. Deci, deciziile nasc numeroase fluxuri care pot avea o substanta materiala reala concretizata in bunuri si servicii supuse schimbarii juridice a apartenentei sau pot fi fluxuri monetare si financiare aparute in contrapartida la fluxurile reale ori pentru constituirea capitalului intreprinderii si onorarea obligatiilor fata de stat.
Rezulta, deci, ca fluxurile monetar - financiare ale intreprinderii, care constituie obiectul principal al implicatiilor financiare ale economiei intreprinderii pot fi:
- fluxuri complementare fluxurilor reale (fluxuri induse sau fluxuri de compensare);
- fluxuri independente (fluxuri autonome).
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
