Contabilitate de Gestiune

1.1 Profilul de activitate al societatilor de comert - turism si implicatiile sale in organizarea contabilitatii

Comertul reprezinta o ramura principala a sectorului tertiar al economiei nationale si se defineste ca un ansamblu de activitati prin care se asigura legaturi permanente intre producatori si consumatori. El se mai poate defini ca o reluare continua a activitatii de cumparare si revanzare a marfurilor, in scopul obtinerii unui profit.

Actele de comert isi pot largi sfera de activitate, cuprinzand pe langa circulatia marfurilor si prestarea unei game variate de servicii, complementare bunurilor furnizate, cum ar fi: servicii de cazare hoteliera, activitati turistice, alte prestari de servicii, etc.

Dupa modul de derulare a activitatii de circulatie a marfurilor si participanti distingem:

- comert cu ridicata ("en gros");

- comert cu amanuntul ("en detail").

Comertul cu ridicata se caracterizeaza prin aprovizionarea cu marfuri in cantitati mari direct de la producatori, din import sau de la alti angrosisti si revanzarea lor in cantitati relativ mari altor angrosisti sau catre detailisti. Circulatia cu ridicata a marfurilor se desfasoara prin intermediul depozitelor cu ridicata, care pot fi:

- specializate pe grupe mari de marfuri (alimentare si ne-alimentare), iar in cadrul acestora pe subgrupe (textile-incaltaminte, metalo-chimice, mobila, etc.)

- mixte.

Comertul cu amanuntul se caracterizeaza prin aprovizionarea cu marfuri in cantitati relativ mari direct de la producatori sau de la angrosisti si revanzarea lor cu amanuntul (cu bucata, metrul, litrul sau kilogramul) catre consumatorul final (catre populatie).

Comertul cu amanuntul se desfasoara prin intermediul:

- depozitelor cu mica ridicata;

- depozitelor de repartizare;

- unitatilor propriu-zise cu amanuntul: magazine, chioscuri, tonete.

Depozitele cu mica ridicata au rolul de a desface marfurile consumatorilor colectivi cum ar fi: spitale, cantine, crese, gradinite.

Depozitele de repartizare au sarcina de a asigura sortimentele de marfuri solicitate si desfacerea ritmica a acestora. In consecinta, ele se aprovizioneaza cu marfuri pe care apoi le distribuie sau le transfera, conform unor grafice de distributie ori la cerere, unitatilor proprii cu amanuntul.

Unitatile propriu-zise cu amanuntul vand marfurile direct consumatorilor finali (populatiei).

O forma distincta a circulatiei cu amanuntul o reprezinta alimentatia publica, caracterizata printr-un grad ridicat de complexitate. In functie de activitatea desfasurata, unitatile de alimentatie publica pot fi:

- unitati de productie a caror activitate consta in aprovizionarea cu materii prime, prelucrarea acestora si obtinerea de produse finite, care se vand catre societati terte sau se transfera unitatilor de desfacere apartinand aceleiasi societati; dintre unitatile de productie fac parte laboratoarele de cofetarie si patiserie, precum si carmangeriile;

- unitati de desfacere care se aprovizioneaza cu marfuri destinate vanzarii in starea lor initiala (mezeluri, branzeturi, bauturi alcoolice si racoritoare, fructe, etc.) cu organizarea consumului pe loc; dintre unitatile de desfacere mentionate fac parte baruri, bufete, cofetarii si patiserii fara laborator propriu;

- unitati mixte (de productie si desfacere) a caror activitate este complexa si consta atat in aprovizionarea cu marfuri si desfacerea lor in starea in care au fost cumparate, cat si aprovizionarea cu materii prime, transformarea lor in preparate culinare si organizarea consumului acestora in unitati proprii.

Strans legata de alimentatia publica este activitatea de cazare hoteliera care se desfasoara prin intermediul unor unitati operative specifice.

Dupa importanta lor, acestea pot fi:

- unitati principale: hoteluri, moteluri, hanuri turistice, cabane turistice, etc.;

- unitati complementare: popasuri turistice, sate de vacanta, camere la cetateni, etc.