1. Caracteristicile economiei de piata
Economia de piata este sistemul social de diviziune a muncii bazat pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie. Fiecare persoana actioneaza pe cont propriu; însa actiunile fiecaruia urmaresc satisfacerea nevoilor altor persoane, ca si pe aceea a nevoilor sale proprii. Actionând, fiecare îsi serveste semenii. Pe de alta parte, fiecare este beneficiarul serviciilor concetatenilor sai. Fiecare persoana este atât un mijloc cât si un scop în sine, un scop ultim pentru ea însasi si un mijloc pentru alte persoane, în eforturile pe are le depun acestea pentru atingerea propriilor lor scopuri.
Sistemul acesta este calauzit de piata. Piata directioneaza activitatile individului înspre acele canale care-l fac sa deserveasca cel mai bine dorintele semenilor sai. În modul de functionare al pietei nu exista constrângere si coercitie. Statul, aparatul social de coercitie si constrângere, nu interfereaza cu piata si cu activitatile cetatenilor care sunt calauzite de piata. El îsi întrebuinteaza puterea de a supune oamenii prin violenta fizica numai pentru înlaturarea actiunilor daunatoare prezervarii si functionarii neobstructionate a economiei de piata. El protejeaza viata, sanatatea si proprietatea individului împotriva agresiunilor violente sau frauduloase venite din partea raufacatorilor interni sau a dusmanilor externi. În felul acesta statul creeaza si prezerva un mediu în care economia de piata poate functiona în siguranta. Sloganul marxist “anarhia productiei” caracterizeaza pertinent aceasta structura sociala ca un sistem economic care nu este dirijat de un dictator, de un tar al productiei care sa dea fiecarui individ o sarcina si sa-l sileasca sa-i asculte porunca. Fiecare om este liber; nimeni nu este supus vreunui despot. Omul se integreaza de buna voie într-un sistem bazat pe cooperare. Piata îl calauzeste si îi arata în ce fel poate promova cel mai adecvat atât bunastarea sa proprie cât si pe cea a celorlalti. Piata detine suprematia. Ea singura asigura ordinea întregului sistem social, înzestrându-l cu sens si semnificatie.
Piata nu este un loc, un lucru, sau o entitate colectiva. Piata este un proces, pus în miscare de interferenta actiunilor diversilor indivizi care coopereaza în conditii de diviziune a muncii. Fortele care determina starea mereu schimbatoare a pietei sunt [p.258] judecatile de valoare ale acestor indivizi si actiunile lor, calauzite de aceste judecati de valoare. Starea pietei în fiecare moment consta în structura preturilor, i.e., în totalitatea rapoartelor de schimb stabilite prin interactiunea celor dornici sa cumpere cu cei dornici sa vânda. Nu exista nimic inuman sau mistic în functionarea pietei. Procesele de piata rezulta în întregime din actiunile umane. Fiecare fenomen de piata poate fi atribuit în cele din urma anumitor optiuni ale membrilor societatii de piata.
Procesul de piata este ajustarea actiunilor individuale ale diversilor membri ai societatii de piata la imperativele cooperarii mutuale. Preturile de piata le comunica producatorilor ce sa produca, cum sa produca si în ce cantitate. Piata este focarul catre care converg activitatile indivizilor si centrul din care iradiaza aceste activitati.
Economia de piata trebuie riguros diferentiata de al doilea sistem de cooperare sociala în conditii de diviziune a muncii imaginabil – desi irealizabil: sistemul bazat pe proprietatea sociala, sau guvernamentala, asupra mijloacelor de productie. Acest al doilea sistem este numit îndeobste socialism, comunism, economie planificata, sau capitalism de stat. Economia de piata sau capitalismul, cum i se spune de regula, este incompatibila cu economia socialista. Între aceste doua sisteme nici un amestec nu este posibil sau imaginabil; nu exista nimic de felul unei economii mixte, al unui sistem care sa fie partial capitalist si partial socialist. Productia este dirijata de piata sau prin decretele unui tar al productiei sau ale unui comitet de tari ai productiei.
Daca în cadrul unei societati bazate pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie o parte a acestor mijloace de productie sunt detinute în proprietate publica si gestionate ca atare – adica detinute si gestionate de guvern sau de una din agentiile sale – aceasta nu înseamna ca avem de-a face cu un sistem mixt, în care capitalismul si socialismul se combina. Faptul ca statul, sau municipalitatile, detin si gestioneaza anumite întreprinderi nu modifica trasaturile caracteristice ale economiei de piata. Aceste întreprinderi, detinute si gestionate în proprietate publica, se supun suveranitatii pietei. Ele trebuie sa se încadreze, în calitate de cumparatori de materii prime, echipamente si mâna de lucru, precum si ca vânzatori de bunuri si servicii, în schema economiei de piata. Ele se supun legilor pietei si depind ca atare de
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
