Protecția mediului

Impactul uman in biosfera

Inca de la aparitie, omul a influentat mediul inconjurator. La inceput, mediul se putea reface, in urma actiunilor oamenilor, crescand populatia, refacerea mediului a fost tot mai dificila, impactul uman s-a concretizat prin:

-Modificarea radicala a peisajului geografic prin lucrari de mari proportii. Ex: excavare, lacuri de acumulari, autostrazi, orase

-Exploatarea puternica a resurselor naturale si in special a resurselor energetice (petrol, gaze, carbuni)

-Modificarea climei in special prin incalzire globala si desertificare/aridizare a unor zone, schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere a lor, ceea ce a dus uneori la disparitia unor specii sau la alterarea fondului genetic al vietuitoarelor

-Schimbarea compozitiei aerului, apei, solului

-Erori ecologice: suprapasunat, vanatori, irigatii excesive, conflicte armate

Mediul (ambiant): totalitatea factorilor fizici, chimici biologici si metodologici cu care organismele vin in contact intr-un anumit loc. Notiunea se refera la formele de relief, pozitia geografica, clima.

Clasificarile mediului urmaresc mai multe criterii:

a)dupa componentele biologice

- biotic

- abiotic

b)dupa natura fizica

- aerian

- acvatic

- terestru

c)dupa influenta populatiei

- rural

- urban

Calitatea mediului: starea acestuia la un moment dat poate fi exprimata printr-o serie de indicatori (ex: cantitatea de poluant/m3 de aer/m3 de apa/kg de sol). Pentru poluanti in cantitati foarte reduse se pot folosi si alte exprimari: ppm (parti per milion), ppb (parti per bilion).

Se poate determina si termperatura, scaderea recoltelor, mortalitatea la oameni/animale.

Conceptul de dezvoltare durabila a aparut legat de semnalarea caracterului limitat al unor resurse si in special a celor energetice. In 1972, la Stockholm in Suedia, s-a semnalat, pentru prima data, la conferinta asupra mediului, posibilitatea epuizarii unor resurse si efectele ultilizarii si epuizarii lor asupra oamenilor.

In 1992, in Brazilia, la Rio de Janeiro, la Conferinta asupra mediului, s-au evidentiat probleme grave de protectie a mediului.

S-a adoptat Agenda 21 care se referea la secolul 21 in care se fac referiri la cresterea economica corelata cu cresterea demografica, combaterea saraciei, schimbarea modelelor de consum, protectia mediului, ulilizarea unor substante chimice interzise, problme deseurilor, preocuparea statelor, organismelor, educatia ecologica.

Conceptul de dezvoltare durabila este definit drept posibilitatea de dezvoltare a generatiei actuale fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de satisfacere a propriilor nevoi.

Savantul german Ernst Haeckel a introdus pentru prima data denumirea de ecologie. (oikos = casa, habitat; logos = stiinta)

Ecologia = stiinta care se ocupa cu studiul conditiilor de existenta a vietuitoarelor si interactiunii dintre ele.

Ecologia se bazeaza pe cunostiintele altor domenii stiintifice (botanica, geologie, anatomie). Are importanta practica, ajutand la obtinerea conditiilor favorabile de existenta a vietuitoarelor, cresterea productivitatii agricole, silvice, dezvoltarea industriala, sanatatea vietuitoarelor.

Opereaza cu notiuni specifice:

- biotop = partea abiotica a mediului in care traiesc vietuitoarele

- populatie = numar de indivizi care traiesc intr'un biotop, indivizi dintr'o singura specie

- biocenoza = un sistem de populatii atasat unui biotop

- ecosistem = ansamblu de biocenoza si biotop

- biosfera = totalul ecosistemelor

Biocenozele prezinta mai multe proprietati in functie de numarul de specii, indivizi, de natura reliefului, factorii climatici. Daca numarul de specii e redus, atunci ecosistemul devine sensibil la influenta unor factori externi, uneori poate disparea o specie producandu'se modificari in ecosistem sau pot patrunde alte specii (zona polara).

O proprietate importanta este rezistenta indivizilor la actiunile unor factori externi. Cea mai buna rezistenta o prezinta tinerii si adultii. Populatia foarte tanara si bolnava are rezistenta scazuta si orice actune externa poate cauza modificari, uneori deces.

In ecosisteme se stabilesc interactiuni multiple: intre mediu si vietuitoare influentele se numesc actiuni (in influenta vietuitoarelor), influenta vietuitoarelor asupra mediului se numeste reactiune, influentele reciproce intre vietuitoare se numeste coactiune.

Biocenozele sunt influentate de factori de clima, de cutremure, eruptii vulcanice, modificarea solului de om.

Factorii care influenteaza sanatatea si chiar viata se numesc factori ecologici.

Daca numarul indivizilor e afectat puternic , factorii se numesc perturbatii. Acestea sunt din cauze naturale si din activitati umane sau antropice.

Oamenii pot interveni in ecosisteme prin plantarea unor specii, repopularea unor animale.

Diversitatea ecologica e data de numarul de specii si de interactiunile din ecosistem. Din cauze naturale au disparut o serie de specii, dar si din cauza vanatorii excesive, defrisarilor, marilor constructii teritoriale, urbanismului.

10.000 animale si insecte si 3100 de specii de plante in Romania.

Intre speciile unei biocenoze se stabilesc relatii diferite intre care sunt foarte importante relatiile pe baza de hranire. Succesiunea de fiinte vii care se hranesc unele cu altele formeaza un lant trofic - plante - animale ierbivore - animale carnivore - om.

Are loc astfel un schimb de masa si de energie. Lanturile trofice sunt importante pentru stabilirea sanatatii indivizilor, pentru productia agricola, industriala; se poate urmari chiar circulatia poluantilor in natura. Se observa concentrarea poluantilor la trecerea de la o specie la alta ajungand la om in cantitati periculoase.

Alt ex.: azotul poate fi administrat plantelor azotat de amoniu, poate ramane in plante si de aici la om; sau partea neutilizata de plante poate ajunge in apele de suprafata sau subterane. Azotul are potential cancerigen. Azotul se combina cu hemoglobina din sange producand methemoglobina, un produs stabil. Hemoglobina nu mai poate transporta O sau CO2. La copii sub 1 an, cu un continut mai mare de azot in sange, se produce albastrirea buzelor, unghiilor si se poate ajunge la deces.

Poluarea - polluo, -ere (latina) = a murdari. - aparitia in mediu a unor factori perturbatori care produc dezechilibre ecologice.

Factorii perturbatori se numesc poluanti. Se poate clasifica din mai multe pdv:

- dupa provenienta

o naturala (praf cosmic, meteoriti, precipiatii abundente, vant, eruptii vulcanice)

o antropica (industrie, ttransporturi, agricultura, activitati menajere)

- dupa natura

o poluare fizica (termica, electromagnetica, insecte parazite, microbi, virusi)

o poluare chimica

o poluare biologica (cu animele, insecte parazite, microbi, virusi)

o poluare estetica

- dupa starea fizica

o poluare cu substante solide

o poluare cu subtante lichide

o poluare cu substante gazoase

Poluantii se numesc si agenti poluanti. in majoritatea cazurilor se intalnesc intr'o zona mai multe feluri de poluanti. Acestia se pot influenta intre ei. De ex se pot neutraliza intre ei, sau nu se influenteaza unul pe altul sau pot produce efecte sinergetice cu efect mult mai mare decat simpla insumare a efectelor.

Unii poluanti pot prezenta o influenta mai mare in mediu devenind astfel mai periculosi.

Cap 2: Poluarea atmosferei

Atmosfera = stratul de gaze de la supfarata Pamantului cu o grosime de 1000-3000 km. Compozitia la suprafata Pamantului este de 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.

Pe inaltime, compozitia variaza si se modifica si proprietatile fizice. De ex: variatia temepraturii - la aproximativ 20 km altitudine temperatura scade pana la -70^C, dupa care temperatura creste pana la +17^C la 50 km altitudine. La 100 km temperatura scade pana la -83^C, dupa care creste iar, ajungand ca la peste 200 km altitudine sa atinga 1500-1700^C si continand un amestec de protoni si electroni.

Sursele de poluare pot fi:

-antropice (din activitati umane: industria>=transporturile>agricultura>casnic)

-naturale.

Industria emite substante lichide, solide, gazoase+poluanti biologici.

Transporturile: poluanti gazosi si lichizi (particule de C).

Agricultura: fertilizanti, persicide, particole de sol din netratarea corespunzatoare a acestuia.

Activitatile casnice: gaze din arderea combustibililor + praf din constructii + diverse substante din deseuri.

Sursele naturale pot fi: praful cosmic, meteoritii, explozii vulcanice, cutremure, emisii de gaze din scoarta Pamantului, emisii de polen, precipitatii abundente (=> distrugerea solului, alunecari de teren).

Studiul poluantilor urmareste si modul lor de imprastiere. De ex, de la sursele fixe se urmareste imprastierea pe verticala si pe orizontala. De obicei, se interzice activitatea agricola pe o latime de 30 m de o parte si de alta a soselei.

Poluantii pot interactiona sau nu intre ei (daca nu interactineaza, atunci in zona se manifesta o suma a efectelor fiecarui poluant) sau se pot anihila intre ei. Atunci cand interactioneaza intre ei, in zona se produce un efect mult mai mare decat suma efectelor cumulate = efect sinergetic.

Poluantii pot stationa intr-o zona, concentrandu-se chiar, sau pot fi dispersati pe o suprafata mai mare. Concentrarea e favorizata de prezenta unor cladiri inalte, forme de relief inate, chiar paduri, de stationarea aerului (fara vant, fara curenti). Padurile pot retine unii poluanti prin frunze.

Imprastierea poluantilor duce la poluarea apelor si solului, dar la scaderea concentratiei lor in aer.